Plan de restructurare a Serviciului Roman de Informatii

27/03/2008
font size decrease font size increase font size

George Maior a promis o reformă de esenţă a SRI încă din 2006

Serviciul Român de Informaţii împlineşte miercuri 18 ani de la înfiinţare iar marţi CSAT a aprobat un plan de restructurare a instituţiei.
Prin acest plan se desfiinţează aproape un sfert din unităţile centrale. În mesajul adresat personalului SRI, directorul George Cristian Maior a explicat că restructurarea "nu înseamnă doar o reorganizare a unor scheme, ci umplerea lor de o nouă substanţă şi depăşirea unora din inerţiile funcţionale şi organizaţionale din trecut".

Restructurarea SRI se face sub directoratul lui Cristian George Maior, care a promis o reformă de esenţă chiar din anul 2006 când a preluat această funcţie.
Fostul director Radu Timofte şi-a dat demisia alături de alţi şefi de servicii secrete în urma scandalului legat de fuga din ţară a omului de afaceri Omar Hayssam, cercetat pentru terorism.
Consilierul în probleme de securitate al premierului, Marius Oprea, este de părere că restructurarea vizează scoaterea din SRI a celor rămaşi în instituţie încă de pe timpul fostei Securităţi.

“Duce practic la desfiinţarea unor posturi, pentru că înlocuirea era probabil ceva mai dificilă şi mai la vedere, ca să spun aşa”.
“Tocmai de aceea, pur şi simplu unii oameni care, cred eu, provin din fosta Securitate îşi pierd postul prin desfiinţarea lui”, spune la BBC Marius Oprea.
Marius Oprea spune şi că reforma evită neplăcerile care ar putea apărea prin iminenta verificare a şefilor de departamente centrale SRI din punct de vedere al apartenenţei la fosta securitate, aşa cum prevede noua ordonanţă privind funcţionarea CNSAS.

Domnul Oprea spune că o aplicare a acestei ordonanţe la nivel teritorial a dus la demisia sau înlocuirea a aproape jumătate din şefii departamentelor teritoriale.
Restructurarea a fost aprobată înainte de adoptarea legilor siguranţei în Parlament, dar directorul SRI a declarat că aceste legi nu vor afecta noua organizare a serviciului.
La rândul său, fostul director SRI Costin Georgescu a declarat la BBC că serviciile secrete trebuie să se restructureze mereu pentru a face faţă la noile tipuri de provocări care apar.

“Vă dau un exemplu, pentru că de aceea eu sunt mereu adeptul faptului că ne trebuie legi ale securităţii moderne, că acum mergem deja cu o lege care are aproape douăzeci de ani”.

“Vă dau exemplul ameninţărilor informatice. Cine se gândea acum douăzeci de ani la ameninţările informatice care astăzi sunt de un pericol extrem. Dar nicăieri în lege nu se găseşte aşa ceva”, spune Costin Georgescu.

Printre obiectivele reformei SRI figurează şi asigurarea securităţii în cazul unor aşa numite atacuri informatice, prin constituirea unui centru naţional Cyberint, care va coopera şi cu structurile similare din cadrul NATO.

Aprobarea restructurării SRI are loc cu câteva zile înaintea summit-ului NATO de la Bucureşti, în aceeaşi şedinţă în care CSAT a discutat şi măsurile de securitate legate de acest eveniment - măsuri de securitate interne completate şi de cooperări cu forţele aliate.

Articol complet BBC Romanian

External sponsored links

Vă recomandăm să citiţi şi:

O româncă de 33 de ani, medic, care a emigrat în Marea Britanie, le-a povestiti jurnaliştilor de la "The Guardian” despre cum funcţionează sistemul medical din România pe baza mitei şi cum mulţi dintre colegii ei au preferat să plece din ţară tocmai din cauza corupţiei.
Claudia Radu – pseudonim dat de jurnaliştii britanici – a practicat în spitalele din Bucureşti şi din Maramureş, înainte de a pleca în Marea Britanie, în 2004, să lucreze ca medic rezident.
Mita în România este peste tot, nu poţi scăpa de ea. Dar în sistemul medical e cel mai rău- spun jurnaliştii britanici. Să oferi atenţii – bani, mâncare sau băutură este un obicei cu tradiţie în România, spune The Guardian.

"Preţul” unui doctor
"Unul dintre primele mele contacte cu mita a fost când eram în anul doi, la Facultatea de Medicină şi am fost dusă la spital cu apendicită acută. Fiind studentă la medicină, mi s-a părut nepotrivit să ofer bani personalului medical. Operaţia mea a mers bine, fără complicaţii, aşa că nu înţelegeam de ce chirurgul care mă operase insista să mai stau în spital.
A trecut o săptămână şi tot nu mi se dădea voie să plec acasă. Mama mea era convinsă că din cauză că nu i-am dat niciun ban chirurgului. Eu n-am crezut-o, dar ea s-a dus să-l vadă, i-a dat nişte bani şi mi s-a dat imediat permisiunea de a părăsi spitalul.
Personal, n-am întâlnit vreun doctor care să ceară în mod explicit o recompensă, dar rar o refuzau. Afli de la ceilalţi pacienţi sau de la asisitente care este "preţul” pentru doctor. Ori pui banii într-un plic şi-l bagi discret în buzunarul halatului doctorului, ori rogi pe cineva din echipa cu care lucrează să lase banii în biroul medicului.

Pacienţii insistă "să dea”
Mai târziu, când am început să lucrez ca medic, am experimentat sistemul de mită din cealaltă parte. Lucram în secţia de hematologie, acolo unde veneau bolnavii de leucemie din tot judeţul
(...) Refuzam să iau bani de la pacienţi şi acesta era un lucru bine cunoscut în spital, dar mulţi dintre ei tot insistau să-mi dea ceva ca să-mi mulţumească.
Îmi amintesc de o pacientă care venea lunar pentru chimoterapie, dintr-un sat aflat la 20 de kilometri.

Auzind de la alţi pacienşi că refuz să primesc bani, mi-a adus un pui uriaş şi doi litri de vin. Când am protestat, mi-a spus” "Dar trebuie să vă dau ceva!”.

Marea Britanie - Medic roman despre "mita de acasa

Pactul de la Bucuresti intra in istorie

Cele mai importante decizii care vor fi luate la Summitul NATO de la Bucuresti, considerat cel mai mare din istoria Aliantei, au fost deja luat, iar prin „Pactul de la Bucuresti“, capitala Romaniei intra in istorie ca si Versailles-ul sau Trianonul

Presedintele american, George W. Bush, sau cel rus, Vladimir Putin, stiu exact ce mesaje vor primi la Bucuresti din partea omologilor lor. Totul se desfasoara in viteza. Restul sunt chestiuni de decor. Se pare ca nu exista un pachet de intelegeri anterior convenit pentru intalnirea de la Neptun dintre presedintele roman, Traian Basescu, si omologul sau american. Cu atat mai putin pentru o bilaterala Basescu-Putin. Textul declaratiei care va fi publicata la finalul lucrarilor este deja negociat. Prin „Pactul de la Bucuresti“, capitala Romaniei intra in istorie ca si Versailles-ul sau Trianonul, dupa cum informeaza Gardianul. Opiniile in privinta modului in care Romania a reusit sa valorifice conditia de tara-gazda sunt diferite.

Presedintele desemnat al Rusiei, Dmitri Medvedev, a preluat mesajul dur al lui Vladimir Putin. In primul sau interviu de la alegere, publicat ieri, Medvedev a avertizat ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice spre est va destabiliza securitatea Europei. „Nu suntem bucurosi de situatia creata în jurul Georgiei si Ucrainei. Consideram ca aceasta este extrem de daunatoare pentru actuala structura a securitatii europene“, a declarat pentru „Financial Times“. Romania a fost aleasa pentru a da un semnal. „In raport cu consolidarea granitei de est a NATO, s-a vrut sa fie clar ca sunt aici si la Kogalniceanu, si la Neptun“, spune deputatul PC Sergiu Andon. Dupa toate semnalele, Georgia si Ucraina nu vor primi insa Planul de actiuni al NATO (MAP-ul), termen folosit pentru a marca un nou pas spre aderare. Cuvantul Germaniei a contat foarte mult. S-a vorbit chiar de un veto ruso-german pentru cele doua state. Romania este interesata in aceasta extindere a Aliantei catre rasarit. Locul rezervat este insa cel de pe frontiera de est a NATO, care, in calitate de alianta politico-militara, poate fi privit ca un imperiu. Presedintele american, George W. Bush, se va deplasa la Kiev înainte de a ajunge in Romania.