Viorel Pupeză, candidat din partea PC la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa, a fost membru al Comitetului Central al UTC.
Vasile Soporan, candidat tot la postul de preşedinte al Consiliului Judeţean, dar la Cluj, ar fi fost recrutat de Securitate, iar numele său ar fi apărut pe o listă publicată în 2000 de CNSAS, care a revenit însă ulterior şi a şters numele acestuia de pe listă. Vasile Soporan a fost prefect al judeţului Cluj între 2001 şi 2004.
Eugen Durbacă, acum preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, candidează pentru un nou mandat din partea PC. El a fost activist al PCR.
Tiberiu Marc a lucrat la Direcţia de contraspionaj a Securităţii. Acum candidează din partea PSD la preşedinţia Consiliului Judeţean Sălaj. Între 2001 şi 2004 a fost prefect al judeţului.
Pentru că am ajuns la acest capitol, Alina Mungiu-Pippidi, una din persoanele care au lucrat la întocmirea listei aşa numiţilor baroni locali, spune că anul acesta, foştii colaboratori ai Securităţii au fost mai greu de trecut pe această listă.
"Am depus la CNSAS o listă cu nouă nume. Ei nu au rezolvat situaţia. E un caz ciudat la Timiş, unde e un domn care a primit ceva ambiguu de la CNSAS i s-a dat certificat că nu a colaborat, dar s-a spus că numele lui se află pe un proces verbal de dosare de reţea care au fost arse în 1990. Decât să-i calomniem pe unii, mai bine îi scoatem pe toţi", a spus Alina Mungiu-Pippidi.
Persoana la care se referea Alina Mungiu este candidatul PDL la preşedinţia Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc.
Un alt caz asemănător este cel al actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, care deşi a fost recrutat de Securitate, nu a putut fi trecut la capitolul colaboratori pentru că nu au fost găsite note informative ale acestuia.
Răzvan Murgeanu, candidatul PDL la Primăria Sectorului 1, a recunoscut că a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea, dar CNSAS a stabilit că nu a dat note informative, aşa cum susţine Doru Giugula, candidatul PSD la Primăria Sectorului 3 Bucureşti din partea PSD, ofiţerul de Securitate care s-ar fi ocupat de racolarea lui Răzvan Murgeanu.
În afara unor nume bine cunoscute, precum cel al fostului preşedinte Ion Iliescu, în anii 70 prim secretar PCR la Iaşi şi Timiş, mai poate fi amintit cel al fostului secretar general al guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu, consilier al lui Constantin Dăscălescu, premier pe vremea lui Nicolae Ceuşescu.
Iar la capitolul ofiţeri de Securitate mai poate fi amintit Dan Voiculescu, director la firma de export import Dunărea, care a aparţinut Securităţii, acum preşedinte fondator al PC, sau deputatul PRM, Ilie Merce, unul din cei care s-au ocupat la DIE de supravegherea postului de radio Europa Liberă.
External sponsored links
Discurs anti-comunist al presedintelui
Preşedintele Traian Băsescu şi-a reluat criticile la adresa foştilor membri ai Partidului Comunist care activează şi astăzi în diverse structuri de putere ale statului. "Dacă în anii 90 era un semn de întrebare în ce măsură structurile vechiului sistem mai sunt active, vă pot spune că structurile de putere ale fostului sistem comunist nu mai funcţionează. Ce mai funcţionează însă, sunt rămăşiţele umane, oameni care au trăit în vechiul sistem din muncă de partid", a spus Traian Băsescu.
Declaraţia şefului statului a fost făcută la lansarea la Institutul Cultural Român a cărţii de memorii scrisă de Constantin Ticu Dumitrescu, "Mărturie şi document".
Dar câţi dintre foştii nomenclaturişti comunişti şi ofiţeri de Securitate mai ocupă astăzi demnităţi în stat şi câţi mai candidează la astfel de funcţii în alegerile locale de duminică?
Pe aşa numita listă a baronilor locali publicată recent de Coaliţia pentru o Românie Curată figurează şi mai mulţi foşti activişti de partid sau ofiţeri de Securitate.
<
“Looking at Romania, Through Rose Tinted Lenses”
“Looking at Romania, Through Rose Tinted Lenses” Invitatie deschisa la redescoperirea Romaniei.
Camera de Comert Britanica-Romana cu sprijinul Point Max premiaza cele mai bune fotografii ce ilustreaza aspecte pozitive ale Romaniei de astazi
Suntem cu totii obisnuiti sa criticam Romania si sa ii subliniem defectele, imperfectiunile, partile mai putin placute.
Camera de Comert Britanica-Romana provoaca pasionatii de fotografie la un exercitiu de optimism. Haideti sa ignoram pentru o clipa aspectele negative ale tarii in care traim si sa redescoperim culorile, luminile, frumusetile Romaniei si ale locuitorilor sai. Sunteti invitati sa va uitati in jur si sa cautati ce are Romania mai bun. Aratati-ne ce ati gasit si noi va vom recompensa cu premii atractive si cu posibilitatea de a va expune fotografiile la Londra si Bucuresti Puneti-va ochelarii roz si surprindeti frumusetea in lucrurile care va inconjoara! Ca sa aratam lumii o Romanie mai buna.
Camera de Comert Britanica-Romana organizeaza un concurs de fotografie
Guvernul britanic a gasit o solutie „ingenioasa”, dar cam scumpa de a scapa de emigrantii care fura nestingheriti. Cei care accepta 3.000 de lire sterline trebuie sa paraseasca teritoriul Marii Britanii de a doua zi. 
