Mai multe organizaţii au făcut o campanie de susţinere a legii, dând ca exemplu de discriminare felul în care sunt trataţi pacienţii în vârstă în sistemul de sănătate britanic: ba li se spune celor bătrâni că la vârsta lor trebuie să se aştepte să aibă probleme de sănătate, ba chiar nu li se acordă tratamentul necesar, fiind preferaţi alte persoane mai tinere.

În plus, legea ar urma să sancţioneze şi discriminarea pe motiv de vârstă în domeniul asigurărilor şi turismului.

De exemplu, asigurarea pentru o călătorie de două săptămâni în America ajunge pentru o persoană de peste 75 de ani, mai mult de 800 de lire sterline, în timp ce pentru cei sub 75 de ani, doar 175 de lire.

Ministrul britanic pentru egalitate de şanse s-a mai referit la BBC şi la egalitatea între femei şi bărbaţi din punctul de vedere al salariului.

“Vom face două lucruri în chestiunea discirminării. O femeie câştigă cu 40% mai puţin decât un bărbat. E femeia mai puţin inteligentă cu 40% decât bărbatul, mai puţin calificată decât acesta sau se implică mai puţin?”

“Nu cred că e cazul. Asemenea discriminări sunt încă permise, în ciuda paşilor pe care i-am făcut înainte în ultima vreme”, a spus doamna Harman.

Statisticile oficiale arată că pentru fiecare liră pe oră câştigată de un bărbat, o femeie câştigă doar 87 de penny.

Unul din domeniile în care diferenţele de salariu sunt cele mai mari e cel al serviciilor financiare.

În încercarea de a combate discriminarea, legea va impune un tratament preferenţial pentru femei şi persoanele aparţinând minorităţilor, care ar fi angajate cu prioritate.

Legea antidiscriminare reprezintă semnalul că Partidul Laburist, aflat la putere, militează pentru o societate a egalităţii de şanse.

Însă noile reglementări s-ar putea să fie primite cu reticenţă de firme şi chiar de salariaţi, care văd în acestea o intervenţie a statului în afacerile private.