În ce-l priveşte, candidatul republican John McCain mai face marţi campanie electorală în New Mexico şi Colorado, după ce va vota la rândul său, în jurul orei 16.00 GMT, la Phoenix, statul Arizona /sud-vest/, unde este senator şi unde se va întoarce apoi pentru a urmări rezultatele. Candidata republicană la vicepreşedinţie Sarah Palin urmează să voteze în jurul orei 17.00 în Alaska, unde este guvernator, pentru a i se alătura apoi lui McCain la Phoenix, în aşteptarea verdictului urnelor.

Sondajele de opinie de dinaintea scrutinului îi conferă candidatului democrat Barack Obama, de 47 de ani, un uşor avans în faţa adversarului său, mult mai experimentatul politician republican John McCain, de 72 de ani. Indiferent de rezultatul final, alegerile vor marca o premieră: vor aduce la Casa Albă fie primul preşedinte de culoare, fie prima femeie vicepreşedinte. Victoria unuia dintre candidaţi ar putea fi stabilită într-unul din statele-cheie, precum Florida.

Alegerile, urmărite cu atenţie de întreaga lume, vor stabili nu doar cine va fi următorul preşedinte al SUA, dar şi pe membrii Camerei Reprezentanţilor şi o treime din senatori. Este foarte important pentru viitorul preşedinte ca partidul său să deţină majoritatea în Congres, pentru a obţine votul favorabil pe pachetul de legi cu care a venit în faţa electoratului.

La alegerile pentru Congres, din noiembrie 2006, preşedintele în exerciţiu George W. Bush s-a văzut nevoit să coabiteze cu Partidul Democrat, care a câştigat majoritatea în Camera Reprezentanţilor, 233 de locuri, faţă de cele 202 ale republicanilor din totalul de 435. În Senat, democraţii şi aliaţii lor independenţi au obţinut în 2006, 51 de locuri faţă de cele 49 atribuite republicanilor.

Camera Reprezentanţilor (camera inferioară a Congresului - legislativul SUA) are 435 de membri. Componenţa Camerei Reprezentanţilor este foarte importantă şi pentru că aceasta ar putea fi chemată să-l aleagă pe şeful statului în caz de egalitate (269 la 269) între candidaţi în Colegiul Electoral. O treime din cei 100 de membri ai Senatului american este reînnoită la fiecare doi ani şi fiecare stat este reprezentat de doi senatori, cu un mandat de şase ani.

Din cele 34 de mandate care urmează să fie obţinute anul acesta (Senatul se reînnoieşte cu o treime), 19 sunt deţinute de democraţi şi 15 de republicani. Dintre acestea, 8 (5 ale democraţilor şi 3 ale republicanilor) sunt 'deschise', adică deţinătorul mandatului se retrage şi sunt aleşi noi senatori: lupta între candidaţii republicani şi cei democraţi va fi aprigă pentru obţinerea unei mai mari reprezentări a partidului din care fac parte.

Alegerea senatorilor este imprevizibilă, deoarece ei sunt aleşi de electoratul întregului stat, ceea ce favorizează personalităţile puternice şi reduce importanţa afilierii politice. Astfel, este posibil ca, în urma alegerilor senatoriale, raportul de forţă între republicani şi democraţi să fie de 50 la 50. În acest caz, de egalitate a voturilor senatorilor republicani şi ale celor democraţi, vicepreşedintele Statelor Unite, care este conform Constituţiei preşedinte de drept al Senatului, va avea dreptul să voteze şi votul său va fi decisiv în adoptarea diverselor hotărâri, documente, numiri etc. Senatul american are un rol crucial, votul său fiind necesar pentru confirmarea tuturor numirilor în funcţii federale (miniştri, judecători, funcţionari) făcute de preşedinte.

De asemenea, la 4 noiembrie, alegătorii din 11 state americane îşi vor alege guvernatorii. Dintre aceştia, cinci posturi de guvernator sunt deţinute de republicani şi şase de democraţi. Cele unsprezece state sunt: Indiana, Delaware, Missouri, Montana, New Hampshire, North Carolina, North Dakota, Utah, Vermont, Washington şi West Virginia.

Continuarea :  Sursa AGERPRES