Ministrul de externe Cristian Diaconescu merge vineri la Moscova cu ambitia de a recalibra de pe baze pragmatice o relatie bilaterala cu un parcurs dificil in ultimele doua decenii, din cauza blocajelor politice si a dezechilibrelor economice. La 5 aprilie 1991, presedintele Romaniei de atunci, Ion Iliescu, semna la Moscova Tratatul de colaborare, buna vecinatate si prietenie cu URSS, in chiar lunile premergatoare desfiintarii Pactului de la Varsovia, organizatia militara a URSS. Romania a semnat atunci un tratat pe care alte state, foste republici comuniste (fosti sateliti) ca Ungaria, Polonia, Cehoslovacia si Bulgaria, au refuzat sa-l semneze. Articolul patru al Tratatului prevedea ca Romania si URSS nu vor adera la aliante ce vor fi indreptate una impotriva alteia. Atunci, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, era singurul lider din fostul lagar socialist care s-a aratat interesat de restructurarea si mentinerea Tratatului de la Varsovia. Tratatul semnat cu Moscova nu a fost insa ratificat de Legislativul roman, intrucat, la cateva luni, URSS se desfiinta.
Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in decembrie 1991, relatiile dintre Romania si Rusia au fost tensionate pe fondul situatiei din Republica Moldova, dupa venirea la conducere, la Chisinau, a reprezentantilor Frontului Popular, care, pe fondul valului de renastere nationala generat de perestroika, cereau reunificarea cu Romania. In 1992, Romania acuza Rusia ca Armata a 14-a, stationata in Republica Moldova inca din perioada sovietica, a sustinut autoritatile de la Tiraspol in perioada conflictului armat din martie-iulie 1992 impotriva Republicii Moldova. Pe de alta parte, unii lideri rusi din acea perioada au acuzat Romania de sustinerea Republicii Moldova in razboiul dus impotriva Transnistriei, regiune din estul Republicii Moldova care si-a autoproclamat independenta in septembrie 1990. In 1992, Romania a participat, timp de cateva luni, in cadrul mecanismului cvadripartit de negocieri pentru solutionarea conflictului moldo-transnistrean. Dupa semnarea Acordului de incetare a focului, in iulie 1992, la Moscova, mecanismul cvadripartit a fost desfiintat. La negocierile ulterioare Romania nu a mai participat, fiind exclusa din formatul de negocieri.
Negocieri pentru semnarea Tratatului politic de baza
In 1992, Romania si Rusia au inceput negocierile pentru semnarea unui Tratat politic de baza. Negocierile au durat peste 11 ani. Opozitia si opinia publica din Romania cereau ca in textul Tratatului sa fie incluse chestiunea tezaurului Romaniei trimis in Rusia, in perioada Primului Razboi Mondial, in 1917, sub regele Ferdinand si care a fost confiscat ulterior de puterea sovietica, precum si condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939 si modificarea articolului privind neaderarea la aliante care pot fi indreptate impotriva uneia dintre parti, ceea ce Moscova refuza categoric. In 1996, Iliescu a acceptat semnarea Tratatului, insa, in aprilie 1996, ministrul de externe rus, Evgheni Primakov, a fost anuntat cu zi inainte de semnarea textului Tratatului ca Romania nu este pregatita sa parafeze documentul.
Relatiile dintre Romania si Rusia s-au normalizat abia in 2003, cand presedintele Ion Iliescu a mers la Moscova pentru a semna un nou Tratat politic de baza cu Rusia, la cateva luni dupa ce Romania a fost invitata sa adere la NATO. In textul Tratatului nu au fost incluse problema tezaurului romanesc si dezavuarea Pactului Ribbentrop-Molotov, acestea facand obiectul unei declaratii politice comune. In urma semnarii Tratatului politic de baza dintre Rusia si Romania, cele doua parti au convenit infiintarea, in toamna anului 2003, unei comisii mixte alcatuite din experti pentru clarificarea, in baza documentelor, a situatiei valorilor, bunurilor si documentelor romanesti depozitate in Rusia. Ulterior, lucrarile comisiei nu s-au mai desfasurat.
Marea Neagra - "un lac rusesc"
Dupa preluarea mandatului prezidential, Traian Basescu facea referire la relansarea relatiilor cu Estul. Astfel, Traian Basescu declara ca Romania are obligatia sa se uite si dincolo de frontiera ei de est, pentru ca, spunea presedintele, "avem interese majore in zona, in primul rand interese de securitate nationala", prioritatile fiind sprijinirea solutionarii "conflictelor inghetate" din regiune. Presedintele roman s-a intalnit, in ianuarie 2005, cu presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, si cu presedintele moldovean, Vladimir Voronin, iar in februarie 2005 a avut loc o vizita de lucru in Federatia Rusa. La putin timp de la acea vizita, Traian Basescu declara, in septembrie 2005, ca "de-a lungul istoriei, Marea Neagra a fost considerata mai mult sau mai putin un lac rusesc".
Pe de alta parte, Rusia a criticat, in ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul Romaniei, dupa cum, in repetate randuri, partea romana a criticat decizia Rusiei de a-si mentine prezenta militara in Transnistria, afirmand ca prezenta militara rusa ar putea consolida pozitiile autoritatilor nerecunoscute de la Tiraspol.
Timp de 17 ani, niciun sef de stat rus nu a vizitat Romania. Prima vizita a unui presedinte rus in Romania a avut loc in aprilie 2008, cand Vladmir Putin a venit la Bucuresti pentru a participa la summitul Consiliului NATO-Rusia, un forum de consultare si cooperare la lucrarile caruia Putin nu mai participase de la constituirea sa, in 2002.
Contracte energetice controversate
Traian Basescu a criticat, in mai mult randuri, de cand a preluat mandatul de presedinte, faptul ca Rusia incearca sa conditioneze politic livrarile de gaz catre Europa. Totodata, Romania este unul dintre statele care plateste unul dintre cele mai mari preturi la gazele naturale din Europa, fapt interpretat ca un rezultat al diferendelor in aceasta problema dintre Bucuresti si Moscova. De asemenea, autoritatile romane au sustinut ca doresc sa discute cu Moscova problema gazelor, dar ca acest lucru depinde de partea rusa.
Romania nu are un contract direct cu Gazprom pentru importul de gaze de aproape zece ani, cand, in urma unui scandal, relatiile intre cele doua parti au fost rupte.
In anul 1999 Romania a incheiat cu firma Regal Petroleum, controlata de controversatul om de afaceri Frank Timis, un contract, aceasta din urma sustinand ca zacamintele de gaze pe care le exploateaza in Ucraina, din care extrage cantitati insemnate de gaze, ii permit sa si exporte. Gazprom, societate cu care Romania avea la acea data un contract de livrare directa de gaze, a notificat urgent Romania sa intrerupa acest contract, intrucat gazele pe care Regal Petroleum pretindea ca le extrage din Ucraina si le exporta Romaniei, ar fi fost de fapt furate de la Gazprom. "Atunci Romania a platit dublu. A platit 76 de milioane de dolari firmei Regal Petroleum, care pretindea ca gazele sunt din productia proprie, si 76 de milioane de dolari catre Gazprom, care sustinea ca gazele exportate de Regal catre Romania sunt furate de la compania rusa", a declarat pentru NewsIn fostul secretar de stat in Ministerul Industriilor Iulian Iancu.
De atunci relatiile Romaniei cu Gazprom nu au mai putut fi refacute. Fost demnitar in cadrul Cabinetului Nastase, Iulian Iancu, care a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Industriei, declara la inceputul anului ca timp de doi ani partidul din care face parte (PSD) a incercat sa reia relatiile cu Gazprom. "Gazprom s-a aratat interesata de o colaborare pana in momentul in care OMV a fost declarata castigatoare in cursa pentru preluarea Petrom. De atunci si-a pierdut interesul", spune Iancu.
Rusia furnizeaza gaz natural Romaniei inca din 1979. Romania consuma anual circa 18 miliarde de metri cubi, din care aproximativ doua treimi provin din productia interna, prin Romgaz si Petrom, si aproape o treime reprezinta importurile din Rusia. Astfel, Gazprom este singura sursa de import a Romaniei prin care este asigurat aproximativ 35% din necesarul de consum intern.
In Romania, Gazprom livreaza gaze naturale catre companiile romanesti printr-un tert - Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG (WIEE), in care Gazprom si Wintershall detin cate 50% din actiuni din 1993. In 22 noiembrie 2005, WIEE a prelungit contractul de import al gazelor naturale cu Gazprom - Gazprom Export, compania de transport al gazelor naturale a Gazprom - pana in 2030. Companiile Distrigaz Nord, Distrigaz Sud si Romgaz au incheiat, in 2006, contracte cu WIEE pana in 2011, 2012 si respectiv, 2012.
De asemenea, compania Conef Energy va cumpara de la producatorul rus Gazprom o cantitate de pana la doua miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, in baza unui contract semnat la inceputul lunii aprilie 2007, valabil in perioada 2010-2030. Conef Energy este o subsidiara a Conef, parte a grupului Marco Investment and Industries, care controleaza producatorul de aluminiu Alro Slatina, precum si firmele Alprom Slatina si Alum Tulcea.
O alta companie intermediara este Imex Oil Limited. Contractele de gaze naturale semnate cu Imex Oil Limited sunt cu livrare la granita Romaniei, iar cele semnate cu Conef, direct la sursa. Romgaz cumpara gaze prin WIEE si Imex. Contractul cu Imex expira insa in acest an.
Dupa extinderea din 2004, dependenta UE de gazul rusesc a crescut semnificativ. Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, si-a declarat deschis sprijinul pentru proiectele care vizeaza diversificarea rutelor de transport al hidrocarburilor spre statele Uniunii Europeane, ocolind Rusia. Astfel, Romania participa la trei mari proiecte energetice europene: Nabucco, Constanta-Trieste si cablul submarin de transport al energiei electrice intre Romania si Turcia.
Criza ruso-ucraineana a gazelor incinge telefoanele intre Bucuresti si Moscova
Intr-o discutie cu presa straina, la 8 ianuarie, in plin conflict cu Ucraina pe tema gazelor, premierul rus Vladimir Putin a divulgat ca, intr-o discutie telefonica purtata cu presedintele Traian Basescu a fost ridicata problema intermediarilor pentru achizitionarea gazului. De asemenea, Putin a mai spus ca nu este impotriva ca Romania sa participe la proiectul South Stream, considerat concurent al proiectulului Nabucco, sustinut de UE si de SUA. Modul in care Putin a transmis aceste mesaje - intr-o conferinta de presa - si tonul folosit - vadit sarcastic - i-a facut insa pe unii comentatori sa-si puna intrebari in legatura cu seriozitatea acestor propuneri.
Presedintele Traian Basescu a afirmat, la sfarsitul lunii ianuarie, la TVR1, ca in timpul crizei gazelor dintre Ucraina si Rusia a avut doua discutii telefonice cu premierul rus, Vladimir Putin, dar si una cu omologul sau de la Moscova, Dmitri Medvedev, in cursul carora a discutat despre posibilitatea ca Romania sa cumpere gaz rusesc direct de la Gazprom, eliminand intermediarii. Presedintele a mai spus ca in convorbirile cu partea rusa a mentionat si problemele pe care le intampina petrochimia romaneasca din cauza pretului mult mai mic la gaze de care se bucura Ucraina, sugerand ca industria romaneasca trebuia sa faca fata unei concurente neloaiale, ceea ce o facea lipsita de competitivitate pe piata internationala. "Sigur, am mai ridicat o problema, problema care afecteaza puternic petrochimia noastra, aceea a diferentei de pret, pretul la care industria noastra chimica primeste gazul - industria de ingrasaminte inseamna 70% gaz - si pretul la care Ucraina primea gazul, la 170 de dolari mia de metri cubi, ceea ce punea industria noastra chimica intr-o situatie absolut imposibila in competitia pe piata internationala, la vanzarea ingrasamintelor, in raport cu industria ucraineana", a explicat Basescu.
Royal Bank of Scotland (RBS) intentioneaza sa vanda operatiunile din Romania, alaturi de alte 14 subsidiare si sucursale ale bancii-mama, scrie Bloomberg.
Serviciul de informatii interne al Marii Britanii, MI5, a identificat circa 20 de agentii straine, inclusiv din Romania, care si-au intensificat activitatile de spionaj pe teritoriul britanic incercand recrutarea de agenti din randul persoanelor afectate de criza, scrie The Sunday Express, potrivit NewsIn. 
