Implicaţiile OUG 27, care modifică statutul şi subordonarea Institutului Cultural Român, sunt dezbătute şi de alte canale media suedeze. Luni, emisiunea de ştiri culturale Kulturnytt a Radiodifuziunii Suedeze (SR) a difuzat un scurt reportaj pe acest subiect, cuprinzând declaraţii date de Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului din acel moment, şi Dan Shafran, directorul ICR Stockholm. Reportajul vorbeşte despre bogata activitate a Institutului Cultural Român din ultimii ani, deschisă către toate categoriile de public. Emisiunea menţionează reacţiile de protest pe care le-a stârnit OUG 27 atât în România, cât şi în afara ei, citând şi o declaraţie a regizorului Cristian Mungiu. Întrebat de reporter dacă consideră ordonanţa ca fiind legală, Gheorghe Iancu a răspuns că, din punctul său de vedere, nu s-au întrunit condiţiile de necesitate prevăzute de lege pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Contactat fiind de reporterul SR, Ministrul Culturii, Puiu Haşotti, a trimis postului un e-mail în care motivează decizia Guvernului prin cheltuielile prea ridicate ale Institutului Cultural Român.

Situaţia a fost de asemenea discutată de Aftonbladet, cotidianul suedez cu cel mai mare tiraj (2,6 milioane de cititori). În ediţia de marţi a ziarului, Åsa Linderborg, scriitor şi şeful secţiei cultură, îşi manifestă îngrijorarea faţă de intenţiile exprimate în OUG 27: "Institutul Cultural Român, această oază unică, a fost acum declarată de Guvernul României ca fiind «disfuncţională». Se intenţionează schimbarea conducerii şi a consiliului de administraţie şi crearea unui program controlat politic. Institutul Cultural, se mai afirmă, a afectat sentimentul de apartenenţă la naţiunea română a românilor stabiliţi peste hotare. I se impune, astfel, un program care să întărească naţionalismul românesc. Toate astea sună ca o întoarcere la perioada de dinaintea căderii Zidului Berlinului, când cultura n-avea valoare decât dacă putea fi controlată de stat. Institutul Cultural are 17 filiale în toată lumea, toate fiind ameninţate de acelaşi edict de excomunicare".

Miercuri, prestigiosul cotidian naţional Svenska Dagbladet a preluat ştirea, titrând: "Val naţionalist ameninţă Institutul Cultural Român". Articolul detaliază modificările statutului ICR formulate în OUG 27, comparând situaţia cu evoluţii similare din Ungaria şi Serbia.

Guvernul român a decis, la jumătatea lui iunie, prin OUG 27/2012, că Institutul Cultural Român va trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, decizia fiind justificată de premierul Victor Ponta prin faptul că instituţia era "mult prea politizată".

În urma publicării în cel mai important cotidian suedez, Dagens Nyheter, a unui articol despre acest act normativ şi despre schimbările pe care acesta le anunţă în ceea ce priveşte conducerea şi strategia de programe ale ICR, lumea culturală suedeză a reacţionat printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Senatului României, prin care se solicită "păstrarea ICR în forma sa actuală". Apelul este susţinut de aproape 200 de personalităţi culturale din Suedia, Finlanda, Norvegia şi Danemarca, printre care şi Herta Müller şi Tomas Tranströmer.

Scrisoarea deschisă se raportează la activitatea filialei suedeze a Institutului Cultural Român, care funcţionează la Stockholm din 2006, subliniind faptul că instituţia "a înregistrat succese excepţionale", că a promovat, de-a lungul timpului, artişti din diverse zone culturale, de generaţii şi convingeri diferite, şi că a activat pe întregul teritoriu al Suediei, "ajungând, prin programele sale, la foarte mulţi oameni". "Toţi cei interesaţi de cultură, indiferent de naţionalitate", continuă scrisoarea, "s-au putut bucura de programele ICR Stockholm, iar interesul a fost foarte mare - serile organizate de institut s-au desfăşurat deseori cu sala plină şi au generat un mare interes şi din partea presei". Autorii protestului afirmă că "ICR Stockholm şi-a câştigat o poziţie unică printre scenele culturale din capitala Suediei", unul dintre efectele generate de activitatea sa fiind înfiinţarea editurii 2244, specializată în literaturile din jurul Mării Negre, în special cea română.

realitatea.net