Pregătirile încep înainte cu un an

Pregătirile încep înainte cu un an Tinerii s-au pregătit cel puţin un an pentru a aplica la universitate în Regatul Unit, prin intermediul platformei UCAS, care coordonează admiterile la facultăţile britanice. Drumul nu este însă unul simplu, chiar dacă problema finanţelor a fost rezolvată: sunt sute de oferte educaţionale şi alegerea trebuie cântărită foarte atent. De altfel, majoritatea tinerilor români care ajung în Anglia s-au împrumutat de la guvernul britanic pentru studii, având în vedere că universităţile din Marea Britanie sunt printre cele mai scumpe din Europa, cu taxe anuale medii de 9.000 de lire sterline.

Emoţiile unui început

Toţi studenţii sunt cuprinşi de un sentiment de anticipare a unei noi etape din viaţa lor. Ioana Panaite a intrat la Universitatea Exeter, unde va studia o combinaţie  specială de cursuri pe care şi le-a ales: relaţii internaţionale, antropologie şi chineză (mandarină). „Deja ştiu ceva japoneză, pe care am studiat-o împreună cu sora mea anul acesta la o şcoală din Bucureşti, cu profesori japonezi. Am ales cursul acesta fiindcă sunt fascinată de cultura orientală, pasiune pe care am moştenit-o de la mama. Vreau să lucrez în diplomaţie în Asia, să îmi fac o carieră din asta“, spune Ioana. Oricum, limba engleză este ca o limbă maternă pentru ei. Răzvan Macovei, spre exemplu, a terminat Colegiul Naţional bilingv „George Coşbuc“ din Bucureşti şi pleacă la Londra să studieze regie de film la Queen Mary University.  El spune că a vrut dintotdeauna să plece în străinătate. „Aş fi vrut în Statele Unite, dar am ales Marea Britanie pentru început“, spune el.

Răzvan a dezvoltat o pasiune pentru filme acum şapte ani, când se afla în vacanţă la un unchi din SUA care avea o colecţie impresionantă de filme. „M-am uitat toată vacanţa la filme cu unchiul meu şi atunci am zis că asta vreau să fac în viaţă. Nu vreau Hollywood, prefer să lucrez pe coasta de est, e o zonă care îmi place mai mult. Am început să mă pregătesc de mult, de când am scris prima propoziţie în eseul de motivaţie. Momentan am mai multe scenarii de film în minte şi sper să găsesc pe cineva care să le finanţeze“, spune el. Şi Denisa Păiş vrea să intre în lumea filmului. Ea a intrat la Lancaster University unde va studia Media and Cultural Studies. „Aş vrea să fiu omul din spatele camerelor“, spune ea. Un alt tânăr român, Ştefan Iancu, a intrat şi el în anul I la Lancaster. Era cât pe ce să dea admiterea la Arhitectură, având în vedere că tatăl lui este arhitect şi a fost automat împins de familie în direcţia asta, dar pe ultima sută de metri a ales să studieze Marketing. Multinaţionalele, şansa din România „Iniţial am vrut Business Management, dar oamenii care lucrează în domeniu mi-au sugerat să fac marketing la licenţă şi business la master“, spune Ştefan, care vrea să se întoarcă să lucreze în România, însă într-o companie internaţională. Mihnea Buzatu a ales să studieze construcţii la Universitatea din Cardiff. „Îmi plac blocurile, podurile, toată partea tehnică, de inginerie din construcţii“, spune el. Mihnea are aşteptări mari de la viaţa studenţească din Marea Britanie, crezând că este în mod sigur mai interesantă decât experienţa de student la o universitate românească.

Colegii de elită, cu studenţi faimoşi

O parte dintre absolvenţii români de top şi cu dare de mână reuşesc să intre la colegii de renume ale universităţilor din Marea Britanie, aflate în top 10 mondial. Pentru unii, România rămâne mai degrabă o destinaţie de vacanţă, alţii au o deja o  fascinaţie transmisă din generaţie în generaţie pentru stilul de viaţă britanic. Octavian Movilian, absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna“ din Braşov, a fost admis la University College de la Oxford, unde va studia „Computer Science and Philosophy”. El spune că se pregăteşte să descopere o nouă casă, dar că se va întoarce în România în fiecare vacanţă. „Este un loc special, când am fost în iarnă la interviul de admitere am văzut că acolo este o atmosferă specială care te împinge să înveţi“, spune Octavian, care abia aşteaptă să trăiască viaţa studenţească de acolo. O altă studentă, Adela Iacobov, a terminat Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu“ din Bacău şi a intrat la Universitatea din York, la specializările Politică, Filosofie şi Economie. Ea povesteşte că de mică a luat contact cu Marea Britanie fiindcă părinţii ei au fost pasionaţi de cultura britanică.

„Ai mei au vrut să aplic la universitate acolo. Am fost în tabere în Anglia prin Shakespeare School şi profesorii de acolo mi l-au recomandat pe Simon, care m-a ajutat foarte mult cu aplicaţia, cu eseul de motivaţie. Am avut de ales între York şi Lancaster, o decizie grea, dar am zis că York este un oraş cu o cultură foarte veche şi bogată şi îmi place mai mult, de asta merg acolo“, spune Adela, care nu are emoţii fiindcă este deja familiarizată cu mediul britanic şi are prieteni acolo. De altfel, ea vorbeşte o engleză impecabilă, cu accent britanic. În universităţile britanice de elită, precum Cambridge, există mai multe colegii cu sediul în campus, fiecare colegiu având facultăţi, ca un fel de mică universitate în cadrul unui conglomerat universitar de prestigiu.

Cambridge, leagănul "regal"

Absolvenţii se laudă mai mult cu colegiul pe care l-au urmat decât cu universitatea în sine, fiindcă fiecare dintre acestea are o tradiţie şi o atmosferă unică. Spre exemplu, Prinţul Charles a urmat Trinity College la Cambridge, o alegere care este un fel de tradiţie în familia regală britanică. Şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a fost student la Cambridge. Prezent la petrecerea de rămas bun dată de profesorul Parker, stabilit de 10 ani în România, fondatorul Albion International Study, cel care i-a îndrumat pe tot parcursul aplicării la universitate, oficialul le-a mulţumit celor 11 studenţi prezenţi pentru alegerea făcută de a studia în Regatul Unit. „Vă alăturaţi unei tradiţii vechi, avem universităţi medievale care sunt o bază solidă pentru educaţie şi care se află în top 10 cele mai bune din lume. Fiind admişi la universităţile britanice, vă alăturaţi unei comunităţi globale, Regatul Unit având 430.000 de studenţi străini din 180 de ţări, 6.000 dintre aceştia fiind români. Este o diversitate care nu exista pe vremea studenţiei mele. Ţin să precizez că universităţile britanice investesc în viitorul României şi când mă uit la cursurile pe care le-aţi ales, sunt bucuros că ceea ce învăţaţi la facultăţile noastre aduceţi înapoi în România“, le-a transmis ambasadorul.

„Viaţa studenţească din Marea Britanie este foarte frumoasă, cred că toţi cei care am trecut prin această experienţă suntem de acord că anii aceia au fost cei mai frumoşi din viaţa noastră. Personal, eu am dus o viaţă minunată la Cambridge, unde am avut ocazia, student fiind, să dezbat cu Ronald Reagan şi să joc teatru alături de Rachel Weisz, care a avut ceva mai mult succes decât mine ca actor“, povesteşte Harris cu acel umor britanic specific. Profesorul Parker spune că a fost o muncă de echipă, în care s-au implicat inclusiv părinţii copiilor. „A fost o plăcere să lucrez în ultimul an cu studenţi atât de talentaţi şi dedicaţi. Chiar îşi merită locurile pe care le-au obţinut în cele mai bune universităţi britanice“, spune Parker. ; Bac dublu pentru Medicină la Cambridge Bogdan Petrişor este unul dintre „discipolii“ profesorului britanic Simon Parker, care este foarte mândru că elevul său este al doilea român care a intrat la Medicină la Cambridge, la Magdalene College. A absolvit anul acesta Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ din Bucureşti cu media 9,55 la Bacalaureat, însă diferenţele de sistem dintre cele două state i-au îngreunat traseul.

Ca să poată intra la Cambridge, Bogdan a avut nevoie de notele de la două probe (Biologia şi Chimia), însă la noi elevii pot da examen doar la una din ele. Aşa că a ales să dea Biologia în cadrul examenelor naţionale britanice A Levels, echivalentul Bacalaureatului de la noi, numai că mult mai dificil. „Am dat examen de Biologie moleculară în primăvară, după ce m-am pregătit timp de un an la Cambridge School din Bucureşti. Am muncit foarte mult în vara dintre clasele a XI-a şi a XII-a fiindcă am aflat târziu că pentru a intra la Medicină am nevoie de cele două probe, Chimie şi Biologie. (...) A fost cel mai greu examen“, povesteşte Bogdan. „Mi-am dorit să merg la Cambridge de când eram mic. Medicina a fost o idee bazată pe materiile care mi-au plăcut în şcoală şi din dorinţa de a ajuta oamenii“, îşi explică opţiunea dificilă. Dacă la Bacalaureatul românesc subiectele sunt de obicei accesibile, britanicii au dezvoltat un sistem de examinare mult mai greu şi mai riguros, susţine el. Pe scurt, la sfârşitul învăţământului obligatoriu de 10 clase, elevii britanici fie se angajează, fie îşi continuă studiile timp de doi ani pentru examenul naţional de care au nevoie ca să intre la universitate – A Levels. Iar în cei doi ani aprofundează doar trei materii la alegere, în funcţie de specializarea pe care vor să o urmeze la facultate.

Sursa: www.adevarul.ro