Romania are tineri supradotati, care uimesc o lume intreaga prin performantele lor. Auzim insa prea putine despre ei, iar pe multi nici nu ii cunoastem. Este si cazul Ruxandrei Paul, care cerceteaza evolutia recenta a tarilor din Europa de Est la cel mai inalt nivel academic.
Si-a prezentat lucrarile in cadrul a numeroase conferinte internationale, in Statele Unite, Franta, Germania, Portugalia, Olanda etc. In timpul doctoratului, romanca a facut cercetare pentru teza sa de doctorat un an la Paris, in cadrul Sciences Po, gratie unei burse din partea Guvernului francez, iar in anul in care a studiat la Oxford, a avut o prezentare denumita "Romanians at Oxford. Romanians abroad" (Romani la Oxford. Romani in strainatate).
Roxana Paul a primit numeroase premii pentru activitate ca urmare a notelor foarte bune pe care studentii i le-au dat in evaluarile finale ale cursurilor pe care le-a predat. I s-a acordat si premiul Hoopes, o distinctie speciala, rar acordata, care recunoaste excelenta in arta predarii. Romanca urmeaza sa primeasca si Certificate of Distinction in Teaching pentru cursul pe care l-a predat la Harvard in primavara.
O sansa visului american
Ruxandra Paul marturiseste ca a aflat de posibilitatea de a aplica pentru burse integrale de studiu pentru a face facultatea in Statele Unite intamplator si relativ tarziu, in clasa a XII-a.
"Mi-a placut sistemul pentru ca era simplu, transparent si nu avea intermediari: de-o parte erai tu, studentul care aplica, de cealalta era universitatea americana, care te putea admite si-ti putea oferi ajutor financiar (bursa) care sa acopere costul studiilor, cazarea la camin, masa la cantina, chiar costul transportului cu avionul etc. Cu toate ca am aflat tarziu, mi-am incercat si eu norocul si am dat o sansa 'visului american'. Am fost acceptata prin concurs cu bursa integrala la mai multe universitati dintre care am ales Williams College, numarul unu in clasamentele de liberal arts colleges din America, o universitate care are un parteneriat unic cu Universitatea Oxford din Marea Britanie.
Dupa ce am ajuns la Williams, am dat concurs si am fost selectata pentru a studia in anul III la Oxford. Am absolvit Williams College summa cum laude cu dubla licenta in Stiinte Politice (Relatii Internationale) si Franceza. Am aplicat pentru admitere in programe de doctorat in Stiinte Politice in anul IV de facultate - nu am facut vreo pauza intre facultate si doctorat", face romanca o scurta prezentare a parcursului sau academic.
De ce Harvard? Institutia "exercita o fascinatie aparte asupra oricui a fost vreodata tentat de cariera universitara... si nu numai. Departamentul de Stiinte Politice are o reputatie exceptionala, care poate la o adica intimida intr-o oarecare masura. (...) A fost insa dragoste la prima vedere", marturiseste Ruxandra Paul.
Aceasta atentioneaza ca "e mai putin chestiune de cum esti primit ca student strain. Ce conteaza cu adevarat e cum primesti tu experienta de viata ca student intr-o universitate americana".
"Nu am ridicat granite niciodata din principiu; nu am pornit cu idei preconcepute. Am incercat, pe cat posibil, sa fiu acasa acolo unde ma aflu si sa ma bucur de sansele pe care le ofera prezentul, sa invat si sa daruiesc din experienta mea. Imi place statutul meu de cetatean global si incerc sa-l traiesc din plin", ne-a dezvaluit romanca.
Romania vs. SUA
Se face cercetare la un nivel mai inalt in afara? "Nu am avut inca ocazia sa lucrez in mediul universitar de cercetare din tara, dar sper sa colaborez cu colegi de la universitati romanesti in viitor. Am lucrat in SUA, Franta si Marea Britanie. La conferintele internationale, intalnesc frecvent cercetatori romani care activeaza in tara sau la universitati din strainatate. Imi face mare placere sa ii cunosc si sa vorbim romaneste, fie si pret de cateva minute", spune Ruxandra Paul.
Acesta precizeaza si ca exista niste reviste de specialitate foarte bune in Romania, la care si-ar dori sa publice in viitorul apropiat.
Problemele sistemului de invatamant din Romania - coruptia, lipsa fondurilor...
"Principalele probleme ale sistemului de invatamant romanesc sunt binecunoscute. Una este coruptia. Alta este lipsa fondurilor, iar la nivel universitar, lipsa fondurilor de cercetare. De abia dupa ce sunt rezolvate acestea doua vom putea vorbi despre diferente de mentalitate dintre Romania si alte tari unde competitia e pe bune si resursele exista. Din punct de vedere al capitalului uman, Romania sta foarte bine. Problema ramane valorificarea acestuia", atentioneaza Ruxandra Paul.
Romanca este implicata in discutiile despre UE la cel mai inalt nivel al lumii academice. "Cercetarea pe tematica europeana reprezinta un domeniu vast, in continua dezvoltare. Pana in prezent, m-am specializat pe dinamici de integrare si extindere, cetatenie europeana si noi forme de migratie in cadrul Uniunii Europene", explica ea.
Sunt romanii patrioti?
"Chiar zilele trecute vorbeam cu un coleg despre semnificatia patriotismului, definitiile sale si variatiunile posibile pe tema sentimentului national. (...) Trairea sentimentului national, experienta fiecaruia la capitolul 'iubirii de tara' este ceva foarte personal, ca orice poveste de dragoste. Acum sigur, exista variate moduri de a operationaliza si a masura 'variabila' aceasta in stiintele politice, dar generalizarile sunt problematice. (...) Numeric vorbind, prin urmare, romanii nu sunt nici la extrema de sus, nici la extrema de jos, ci undeva destul de aproape de media la nivel european", ne-a explicat romanca, prezentand date ale sondajelor de opinie Eurobarometer realizate de Comisia Europeana
In afara de asta, "una este sentimentul, emotia declarata, iar alta este comportamentul, fapta observabila", spune Ruxandra Paul.
Relatia cu Romania
In calatoriile sale, povesteste Ruxandra Paul, a intalnit multi oameni "care voiau sa afle mai multe despre Romania, despre cultura si traditiile romanesti, despre mancarea romaneasca, despre natura, relieful si anotimpurile de la noi, despre oamenii de la noi, despre istoria tarii, despre obiceiuri...".
"Vorbesc cu drag de Romania de fiecare data si am convins pe multi ca se merita sa calatoreasca prin tara noastra si sa-i descopere frumusetea. Poate or fi fost si marunte dificultati datorate faptului ca sunt romanca (timpii de asteptare de prin aeroporturi cand nu eram in UE, poate?), dar sincer nu le-am observat, nu le-am dat importanta... Imi place sa ma concentrez asupra jumatatii pline a oricarui pahar", spune Ruxandra Paul, care pastreaza in permanenta legatura cu tara natala.
Pe plan profesional, puncteaza aceasta, mereu a inclus Romania intre tarile pe care le studiaza: "Am publicat articole in presa romaneasca. Sunt la curent cu realitatile din tara. Citesc presa romaneasca. Pe plan personal, petrec o buna parte a vacantelor in Romania. Pastrez multe dintre traditiile si sarbatorile romanesti; aduc multa lumina in viata oricui. Cant la pian si la chitara, iar repertoriul meu de cantece romanesti - care mai vechi, care mai noi - este in permanenta expansiune".
In ceea ce priveste planurile de viitor, acestea includ "un manuscris de carte, cursuri de predat, un articol de publicat, niste proiecte de colaborare, doua conferinte internationale... Un semi-maraton si vreun maraton sau doua - imi place sa alerg curse pe distante lungi, iar aici pe malul raului Charles care traverseaza campusul si Bostonul, antrenamentul e o placere. Multa muzica. Mult inot".
In final, am rugat-o sa ofere cateva sfaturi tinerilor care isi doresc sa isi continue studiile in straintate.
"Nu stiu daca sunt persoana in masura sa dea sfaturi. Pot impartasi, eventual, trei idei pe care le consider utile: (1) Dificultatile sunt oportunitati necesare in evolutia fiecaruia. Indiferent de ele, trebuie sa tintesti sus. (2) Fiecare dintre noi are multe motive de a fi recunoscator; doar opacitatea obisnuintei ne face sa le neglijam. (3) Oriunde am fi, nu trebuie sa uitam niciodata de unde am plecat", incheie Ruxandra Paul.
Sursa: www.ziare.com
Ne-am obişnuit ca poveştile despre adopţii în care sunt implicaţi străini să vorbească numai despre micuţi din România, înfiaţi în Occident. Ambiţia unui lăutar din comuna buzoiană Siriu a demonstrat însă că este posibilă o adopţie şi în sens invers, oferind prima poveste despre părinţi români care au înfiat un copil britanic. El se numeşte Ramzey şi de un an este cel mai mic membru al familiei Vânătoru.
Consiliul Europei (CoE) intenţionează să includă oraşul arădean Nădlac în reţeaua oraşelor europene interculturale, ca model de convieţuire interentică, a anunţat secretarul general adjunct al CoE, Gabriella Battaini-Dragoni. Potrivit datelor oficiale, aici există cea mai mare comunitate de slovaci din ţara noastră.
