Toți cetățenii români majori sunt înscriși în registrul electoral
permanent, în circumscripția în care își au domiciliul în țară și au
dreptul să voteze, însă, datorită afluenței masive la vot, nu toți cei
aflați în străinătate au avut posibilitatea să iși exercite acest drept.
Ambasada României și diplomații desemnati de către BEC să fie membri in
birourile secțiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a
depins de ei, acționând, în strictă conformitate cu prevederile legale,
pentru ca românii prezenți la urne pe 2 noiembrie să poată vota.
Raluca
Ragab și Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o
scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane
pot vota cu o singură ștampilă », deci dacă în fiecare comisie
electorală ar fi 7 membri și 7 ștampile (numărul maxim legal), ar putea
vota peste 2800 oameni, adică 8400 alegători la cele 3 secții din
Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors »
(http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/ )
sugerează că într-o secție cu 5 ștampile, în 14 ore pot vota 4200
oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secții, cu câte 7 ștampile fiecare, ar
putea vota peste 17600 alegători.
;
Aceste calcule arată că,
teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au
prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de
mașini, iar prezența la urne în primele ore a fost redusă. Aș adăuga
faptul că nu toți alegătorii petrec același timp în secția de votare,
sunt persoane în vârstă și părinți însoțiți de copii pe care nu-i putem
încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului.
Așa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români,
iar la ora locală 21.00 numărul celor aflați încă la cozi era mare.
Situația nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secții de votare
organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoția, unde
comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne
doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000
persoane au votat 127.
Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea
pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă și Ambasador… Ați
avut mereu disponibilitate să îi ascultați, să încurajați inițiativele
lor și să faceți evenimente pentru comunitate. Ați setat un standard
foarte înalt de implicare în comunitate și de răspundere la nevoile
românilor de aici prin Ambasadă, așadar vă rugăm să nu lăsați
organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de
convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne
adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă
două secții de votare. ». Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa
majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susținut această idee și
am transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea
comunității.
Ambasada nu are, însă, competența să se pronunțe
dacă există soluții legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe,
și nu poate interveni în derularea operațiunilor în interiorul secțiilor
de vot. Membrii birourilor secțiilor de vot se subordonează doar BEC și
nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea
străzii și cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că,
în pofida unor dificultăți la secțiile de vot din străinătate, procesul
electoral s-a desfășurat cu respectarea legii.
Așa cum am spus
și la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunității românești,
la alegerile prezidențiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8
secții și au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a
președintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secții și 4300 votanți; la
alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secții și au votat
putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au
fost 8 secții și au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost
organizate 11 secții (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenți),
dintre care 3 în Londra, și au votat 9900 români.
O mare parte a
comunității românești este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulți
români și în alte mari orașe. Rezultatele votului din celelalte secții
arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437;
Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533;
Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secții de votare și în
Canterbury și Southampton dar, consultând cetățeni români din orașele
respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunității
românești locale. Același răspuns l-am primit, surprinzator, și din
Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a
fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.
Situația din 2
noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absența unor membri din
birourile secțiilor (au fost secții cu 3 sau 4 membri, în loc de 7);
cerința legală de completare într-un tabel a datelor personale ale
alegatorilor și declarația pe proprie răspundere au consumat mult timp,
atât pentru membrii comisiilor de votare, cât și pentru alegători;
faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala
de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor
biroului secției (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00,
președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea
închisă și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la
ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul la
vot »).
Din respect pentru sutele de români care așteptau la
rând, am mers și la secțiile de vot de la ICR și Brent unde, timp de
câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulțumiți de timpul lung de
așteptare, dar marea majoritate își exprimau supărarea cu o decență
exemplară. Voiau să știe că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să
existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am
fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de
telefoane mobile înregistrau la vedere discuțiile. Nu m-a chemat acolo
poliția britanică. Cei familiarizați cu normele diplomatice știu că
poliția nu și-ar permite niciodată să solicite prezența unui ambasador
într-o astfel de situație. Din contra, politiștii prezenți la Brent
Civic Centre (aflați acolo la solicitarea primăriei locale, nu a
Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi
riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit,
mi-au oferit patru ofițeri care să mă însoțească. Am refuzat,
spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecție atunci
când se întâlnește cu alți români.
Pentru turul doi, cred că
trebuie să arătăm înțelegere, calm și civism. Da, este nevoie de
eficiență, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuși unui
efort fizic și psihic constant timp de 15-16 ore, și merită același
respect ca și cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată
lumea să poată vota. Așa cum am promis, secția din Brent nu va mai fi la
etajul III, ci la etajul I, și va avea o sală de așteptare pentru cca
500 persoane, pentru a se evita statul în stradă și urcarea cu liftul.
Dată fiind prezența mai redusă la vot în alte localități, românii din
Londra pot lua în calcul și posibilitatea de a vota într-un alt oraș în
care există secție de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora
7.00, când se deschid secțiile, pentru a evita aglomerația din partea a
doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secția
Consulară și nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau
doar 10-15 persoane.
Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au
oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în
birourile comisiilor secțiilor de vot, dar decizia aparține BEC. Alții
vor da o mână de ajutor la direcționarea oamenilor către secțiile de
vot, la ajutarea celor veniți cu copii, sau a celor care vor avea
dificultăți la completarea declarației pe propria răspundere (care
trebuie semnată în fața membrilor secției de vot). Este important să ne
exercităm drepturile democratice manifestând, în același timp, respect
unii față de alții, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă
România. Ambasada a acționat și va acționa întotdeauna cu bună credință
și devotament necondiționat pentru apărarea intereselor și imaginii
României, și în serviciul românilor din Marea Britanie.
Dr. Ion Jinga
Ambasadorul României în Marea Britanie