Grupul de lucru din cadrul ONU care a discutat cazul lui Julian Assange cere Marii Britanii si Suediei sa inceteze de indata retinerea abuziva a fondatorului Wikileaks.
Astfel, potrivit raportului ONU, autoritatile din Suedia si Marea Britanie trebuie "sa puna capat privarii de libertate, sa-i respecte integritatea fizica si libertatea de miscare si sa-i ofere compensatii" lui Assange.
"Grupul de lucru considera ca Assange a fost supus mai multor forme de privare de libertate: detentia initiala din inchisoarea Wandsworth, urmata de arestul la domiciliu si retinerea abuziva a acestuia in sediul ambasadei Ecuadorului. Avand in vedere aceasta privare de libertate in forma continuata, grupul de lucru a considerat-o abuziva pentru ca a fost tinut in izolare in prima etapa a detentiei si pentru ca procurorul suedez nu si-a dat interesul sa termine investigatia mai repede, fapt ce a dus la o detentie prelungita a lui Assange.
Grupul de lucru cere, asadar, Suediei si Marii Britanii sa reevalueze de urgenta situatia lui Assange pentru a fi asigurate siguranta si integritatea lui fizica si pentru a avea posibilitatea sa-si exercite dreptul la libertatea de miscare, precum si toate drepturile prevazute in normele internationale privind detentia. Grupul de lucru considera, insa, ca ar trebui pus capat detentiei si Assange are dreptul sa ceara compensatii", se mai arata in documentul citat.
In raport se mai arata ca unul dintre membrii grupului de lucru, Leigh Toomey, a refuzat sa ia parte la ancheta pentru ca este cetatean australian, asa cum e si Assange. De asemenea, un alt membru nu a fost de acord cu pozitia celorlalti colegi, el considerand ca Assange nu se afla in detentie in ambasada Ecuadorului, astfel ca discutarea acestui caz nu ar intra in mandatul grupul de lucru.
Asadar, doar trei din cei cinci membri ai grupului de lucru al ONU au fost de acord ca Suedia si Marea Britanie au procedat abuziv.
Suedia si Marea Britanie nici nu vor sa auda - contesta raportul ONU
Guvernul britanic a anuntat oficial ca va contesta raportul ONU.
"Asta nu schimba nimic. Respingem orice afirmatii care sustin ca Julian Assange este o victima a detentiei abuzive. Marea Britanie a transmis deja catre ONU punctul de vedere - contestam raportul grupului de lucru.
Julian Assange nu a fost niciodata detinut abuziv in Marea Britania. Opinia exprimata de grupul de lucru ignora faptele propriu-zise. Assange, de fapt, evita in mod voluntar sa fie arestat, alegand sa stea inchis in ambasada Ecuadorului. Acuzatia de viol este una foarte serioasa si exista un mandat european de arestare pe numele sau, asadar Marea Britanie are obligatia legala sa-l extradeze pe Assange Suediei.
Cum Marea Britanie nu este parte a Conventiei de la Caracas, nu recunoastem azilul diplomatic. Suntem extrem de deranjati ca se permite ca aceasta situatie sa continue. Ecuadorul trebuie sa ajunga la o intelegere cu Suedia", se arata intr-o declaratie a Ministerului britanic de Externe.
De asemenea, si Suedia a anuntat ca va contesta raportul.
"Assange a ales, voluntar, sa stea in ambasada Ecuadorului si autoritatile suedeze nu au niciun control asupra deciziei sale de a sta acolo. Assange e liber sa paraseasca ambasada Ecuadorului oricand doreste. Asadar, el nu este privat de libertate prin nicio decizie sau actiune a autoritatilor suedeze. Guvernul suedez respinge, astfel, opinia exprimata de grupul de lucru", se arata in declaratia emisa de guvernul suedez.
In 2014, Assange s-a plans ONU ca este retinut in mod ilegal, deoarece nu poate parasi ambasada fara a fi arestat. Desi ONU i-a dat acum dreptate, autoritatile din Marea Britanie au anuntat ca mandatul emis pe numele sau ramane valabil si ca va fi trimis in inchisoare daca paraseste ambasada.
Julian Assange locuieste in ambasada din iunie 2012, dupa ce autoritatile suedeze au cerut extradarea sa. Vizat de un mandat de arestare european, australianul in varsta de 44 de ani refuza sa se apere in Suedia de teama ca ar putea fi extradat in SUA, unde i s-ar putea reprosa publicarea de catre WikiLeaks a 500.000 de documente top secret cu privire la Irak si Siria si 250.000 de documente diplomatice.
Sursa: Ziare.com
O explozie si un autobuz in flacari au produs panica, duminica, in radurile londonezilor si turistilor. Mai multe imagini cu autobuzul in flacari au fost postate pe retelele sociale, iar unii internauti au invocat chiar un atentat terorist, scrie The Independent.
Conferinţa ţărilor donatoare, care a avut loc joi la Londra în vederea ajutorării sirienilor, a înregistrat promisiuni şi donaţii în valoare totală de peste zece miliarde de dolari (9,9 miliarde de euro), a anunţat premierul britanic David Cameron, relatează Reuters în pagina electronică.
