Paradoxul este că autorităţile române nu pot estima numărul românilor care locuiesc în străinătate şi nici câţi pot ajunge la urne, deşi rolul lor a fost decisiv în desemnarea a doi preşedinţi până acum.
Singura cifră avansată de autorităţile române se referă la cei care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate ca posesori de paşaport CRDS. Potrivit datelor avansate de Autoritatea Electorală Permanentă, 672.178 de români au domiciliul în străinătate.
Am încercat să aflăm de la Biroul Electoral câte buletine de vot au fost trimise la secţiile de vot pentru Diaspora, dar fără un răspuns până la ora publicării materialului.
Niciun oficial nu poate spune exact câţi români sunt în străinătate. Cert este un lucru: cei mai mulţi conaţionali care au luat drumul străinătăţii fac parte din generaţia în forţă, tineri care decid să îşi crească copiii peste graniţă, iar aceştia din urmă cu greu se mai pot numi români.
Organizaţiile de români despre hotare avansează o cifră de 5 milioane de conaţionali doar în statele europene.
"Noi apreciem că în Europa sunt în jur de 5 milioane de români şi ar mai fi în Statele Unite şi Canada în jur de 1 milion şi ceva", spune Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).
Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat recent, în plenul Parlamentului, că în afara graniţelor ţării există o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând şi regiunile istorice).
“Ministerul pentru Românii de Pretutindeni gestionează o problematică a românilor din afara graniţelor, un numar de aproximativ de 10 milioane de români, iar ministerul are angajati 64 de angajaţi, plus cabinetele demnitarilor. Având în vedere că in afara graniţelor avem o a doua Românie, rolul acestei agenţii (n.r.: prevăzută a fi înfiinşată într-un proiect de lege) este de a veni în sprijin de a veni cu strategii, care împreună cu dumneavoastră, să încercăm să venim în faţa acestora cu cele mai bune soluţii pentru păstrarea identităţii culturale”, declara ministrul.
Singura cifra anunţată de Ministerul Afacerilor Externe la referendumul din weekend, care viza reviziuirea Constituţiei în sensul redefinitii familiei, s-a referit la numărul secţiilor de votare organizate în străinătate.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a organizat 378 de secţii de votare în străinătate, dintre care cele mai multeau fost în Italia (58), Spania (48), Republica Moldova (35), Statele Unite ale Americii (32), Marea Britanie (19), Franţa (15), Germania (14).
Şi chiar dacă nu ştim câţi români au plecat, votul celor de peste graniţă se poate dovedi decisiv.
În 2009, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale la doar 70.000 de voturi, multe dintre acestea venind din Diaspora, unde a obţinut aproape 80% din voturi, iar contracandidatul său, Mircea Geoană, doar circa 20%.
Şi în 2014, la prezidenţiale, la ambele tururi, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, iar în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe. Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din Diaspora.
Sursa: Mediafax
