„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Potrivit fostei şefe DNA, decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea Deciziei Curţii Constituţionale.
„Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern "un recurs efectiv", un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspuns.
Toader, după ce Kovesi a atacat revocarea: Deciziile CCR nu pot fi supuse controlului CEDO
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, pentru MEDIAFAX, după ce Laura Codruţa Kovesi a contestat la CEDO revocarea de la şefia DNA, că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.
„Deciziile CCR nu pot fi supuse controlului CEDO. Deciziile CCR, sunt definitive, se referă la constituţionalitate sau conflicte juridice de natură constituţională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Precizările vin după ce Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Potrivit fostei şefe DNA, decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea Deciziei Curţii Constituţionale.
„Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern "un recurs efectiv", un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspuns.
Preşedintele României Klaus Iohannis a emis în luna iulie 2018, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR. Imediat după ce a fost revocată din funcţie, Kovesi a fost delegată procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sursa: Mediafax
