Răspunzând presiunilor venite din partea Uniunii Europene, conform cărora Brexit-ul va fi amânat în lipsa unui acord, fapt ce contravine poziţiei ferme adoptată de premierul britanic în ceea ce priveşte ieşirea, la 31 octombrie, a Marii Britanii din UE, Boris Johnson consideră dispoziţia legală care reglementează această condiţie ca fiind un „act de capitulare”.

Terminologia utilizată de prim-ministrul britanic a făcut obiectul criticilor ulterioare venind din atât din partea opoziţiei, cât şi din partea unor membri ai Partidului Conservator, legate de accentuarea divizării dintre statul britanic şi blocul european şi, totodată, de posibilitatea incitării la violenţă împotriva celor care lucrează pentru Parlamentul britanic.

Boris Johnson şi-a justificat discursul în cadrul Comitetului parlamentar al Conservatorilor 1922, desfăşurat joi, susţinând faptul că legea invocată de liderii europeni subminează poziţia britanicilor în procesul de negociere cu Uniunea Europeană.

Premierul s-a angajat, în timpul aceleiaşi sesiuni de negociere, să realizeze o propunere pentru un acord până la finalul lunii octombrie, deşi întâmpină dificultăţi în reglementarea situaţiei graniţei cu Irlanda, conform declaraţiilor făcute de un membrul al Partidului Conservator.