Sentinţa Curţii Supreme a Marii Britanii, emisă marţi, conform căreia premierul britanic, Boris Johnson, a acţionat ilegal prin decizia de a suspenda Parlamentul de la Londra, a relansat o serie de dezbateri între reprezentanţii executivului, respectiv ai legislativului, asupra termenului şi condiţiilor de ieşire a statului britanic din blocul european.

Uniunea Europeană, prin declaraţiile unora dintre oficialii săi ia în considerare posibilitatea unei noi amânări a termenului limită de ieşire a Marii Britanii, ce poate fi programat la mijlocul anului 2020; contrar fermităţii cu care premierul în exerciţiu, Boris Johnson, anunţă data de 31 octombrie pentru realizarea Brexit-ului.

După ce ieşirea oficială a Marii Britanii din UE a fost amânată de două ori, faţă de termenul iniţial din luna martie, cele două părţi implicate în proces, adoptă atitudini contrare: premierul britanic vrea ieşirea statului sau, cu sau fără un acord prestabilit, în timp ce oficialii europeni nu sunt favorabili ideii unui Brexit fără acord.

„Suntem în favoarea unei extinderi dacă vom vedea care este calea de urmat, pot fi alegeri generale, poate fi un al doilea referendum, poate fi un acord de retragere”, a declarat, miercuri, europarlamentarul, Guy Verhofstadt.

„Cred că dacă există unanimitate…pentru a spune ‘Ok, hai să mergem mai departe cu o extindere dacă există o cale sigură către o soluţie pentru probleme şi o rezolvare a situaţiei pe care o avem astăzi'”, a mai adăugat oficialul european, în acelaşi comunicat.