Proiectul muzical inițiat de fiul poetului Mircea Dinescu se numește Taraf de Impex și este format împreună cu muzicieni din celebrul Taraf de Haidouks. „Romani in UK” a stat de vorbă cu artistul și a aflat multe lucruri despre stilul abordat, dar și puțin despre piața muzicală contemporană.
La ce să se aștepte cineva care nu v-a văzut niciodată live pe scenă ?
AD : Muzicã necenzuratã! Si aici nu mă refer la versuri si limbaj licențios,
Ci la spiritul estic îmbrãțișat fără jenă, fără complexe.
Ne place ciorba bună, deci oamenii care vin la concert vor primi un amestec de stiluri muzicale si “albe” si “negre”.
Noi suntem un grup de Rockeri Houseri si Clasări ( oameni care se ocupa cu muzica clasica ) si ceva ani de muzica in spate, combinati cu Lautari cu adevarat profesionisti!
Cum vi se pare lumea muzicală din România în prezent? Cum vedeți muzica românească comercială, cea pe care o găsim în topurile contemporane, muzica ce se difuzează la radiourile din țară?
AD : Am avut norocul de-a avea acces la internet si cu aceasta ocazie acces la muzica pamantului. Comercial pt mine nu inseamna neparata ceva rău, dar nu m-am putut hrăni si inspira cu muzica de la radio din Romania ( mai ales ca lipsesc Rromii de la radio - complet ).
Eminem a facut sute de milioane de dolari din muzica, Celine Dion si ea tot asa, asta inseamna comercial cu adevarat. Hai sa măsurăm în bani daca pronunțăm cuvîntul Comercial.
De exemplu formatia Deftones, niste “ciudați”, au făcut bani cât toți artistii “comerciali” de la noi adunati laolaltă.
Deci cine e mai comercial “Nine Inch Nails” ( care canta Doar ce vor ei - nu “ce se cere “ ) sau Smiley care canta tot timpul despre dragoste, o dragoste impersonală si falsă, fara “ciudațenii”, sa nu sperie publicul - cică. Daca ne uităm la bani “Nine Inch Nails” au mai multe milioane de bani, deci ei sint mai comerciali hehe.
Mult de zis, dar cam asa.
Ce părere aveți de artiștii care și-au găsit celebritatea peste hotare ? Mă refer aici la Inna, Alexandra Stan, O-zone, ș.a.m.d.
AD : Cu riscul de a parea rautacios zic sincer - acestia NU și-au gasit succesul afara. O mică lovitură la o nișă “pe afara” ( si majoritatea concertelor sînt pentru noi romînii din străinatate ) asta nu se poate numi “Succes afara”.
Exista doar o mînă de formatii din Romania care au avut cu adevarat succes “afară”.
Adica au vandut albume in marile magazine si au concertat in marile sali prestigioase din toata lumea.
Acestea sint formatii din Romania,
Dar aproape exclusiv formatii Rrome. Ei au reusit sa bucure garantat orice public ( de orice varsta, din orice categorie sociala ) din orice țară.
Taraf de Haidouks este un exemplu real de succes in toata lumea.
7 albume vandute bine, foarte multe concerte in super săli si mai ales - respectul real al melomanilor de pretutindeni!
Nici un ascultator adevarat de muzica din lume nu i-ar lua in serios pe cei enumerati mai sus, pentru ca exista muzica bună în lumea lor - destulă, ei au acces la ea!
Din pacate acest “test” al succesului-calitatii îl pică sigur.
Multe persoane confundă manelele cu muzica lăutărească. Care e diferența dintre cele două și ce stil abordați voi?
AD : Si eu confund manelele cu muzica lautareasca. Este foarte important sa le confundăm deoarece ambele stiluri sint create de aceleasi familii de muzicieni lautari .
Nu este foarte complicat, cei bătrîni cîntă lautareasca veche la Instrumente de lemn - traditionale.
Cei mai tineri cîntă lautarească modernă la instrumente electronice ( ex: clape japoneze firma Korg, cu multe microprocesoare in ele )
Decît confundarea lor este mai nedreaptă compararea “calitativă” a acestor doua stiluri (vechi si modern).
Este un cliseu rasist sa spui ca “muzica veche tiganeasca este o mare valoare dar cea de azi este o mizerie”.
Ambele stiluri pot fi cantate mai bine sau mai prost, si nu esti obligat sa iti placa nici unul nici altul.
Dar sunt foarte diferite intre ele ca sound si in acelasi timp sint create de aceleasi familii muzicale -lautaresti.
Daca îi spui unui lautar bătrîn in față că muzica lui veche e buna dar “manelele astea sunt toate un jeg”
Practic îi jignesti copiii, am vazut asemenea situatie in fața ochilor, a fost traumatizant sa simt cum batrînul lautar primea un compliment amestecat cu o jignire totala adresata etniei si culturii lui contemporane-moderne.
Ca sa nu mai spunem ca peste o suta de ani muzica de acum va fi cea “veche si bună” si atunci probabil o sa fie injurate muzicile rrome din anul 2140 si adulate manelele “alea vechi” care atunci o sa fie - Salam si Adrian.
“Aia e cultura adevarata domne, nu mizeria asta de muzica tiganească de azi” din anul 2140.
Se poate trăi în 2019 din muzică ?
AD : Da se poate. Daca faci ceva bun cred ca ai sanse oriunde pe glob sa canti si sa fii si platit pentru asta.
Este mai greu pentru artisti in Romania întradevăr, dar totusi erau si mai putine șanse acum 15-20 de ani cand am inceput sa cant în primele formatii.
Nu am întalnit pînă acum o formatie cu adevarat foarte bună care sa moara complet de foame.
În general cei pe care i-am auzit plangandu-se ca nu le merge, sincer - nu erau destul de buni.
Nu poti da vina pe public că e prost și deaia nu te place. Am mai auzit asta la “artisti” de noi si mi se pare culmea culmilor!
Parca era responsabilitatea noastra a muzicienilor sa facem ceva interesant sau sensibil sausausau inovator sau orice care sa hraneasca, atraga si inspire publicul - ca doar nu este invers, nu publicul e responsabil sa te placă ! Trebuie noi muzicienii sa facem ceva cu adevarat bun,
Si atunci vin si banii - cel putin asa sper hihi !!
Ce planuri de viitor aveți ?
AD : Înregistrări cu formatia noastră și cu oamenii talentati din jur - să ajutăm sa iasă la lumina frumusetea care zace în ei !
Taraf de Impex vor concerta in Londra, impreuna cu Fanfara Ciocarlia, pe 20 Noiembrie la Electric Brixton Town Hall Parade, SW2 1RJ London, United Kingdom .
Bilete se pot procura in avans online https://smarturl.it/fanfareandtaraf sau la intrare .