Studiul a fost făcut de Universitatea din Cambridge. După ce au analizat utilizarea LFR de către poliția Metropolitan (Met) și South Wales, cercetătorii au ajuns la concluzia că tehnologia ar trebui interzisă în „absolut toate spațiile publice”.
Poliția din Marea Britanie a testat utilizarea acestei tehnologii în mai multe situații pentru a combate criminalitatea și terorismul. În două cazuri, LFR ar fi fost folosit de poliția MET și din Țara Galilor de Sud pentru a scana mulțimile și a compara fețele cu cele de pe o „listă de urmărire”. Într-un altul, ofițerii ar fi folosit aplicațiile pentru smartphone-uri pentru a scana mulțimile și a identifica „persoanele căutate în timp real”.
În acele cazuri, echipa a constatat că poliția „ar fi omis” informații despre modul în care utilizează datele și informațiile cu pricina. „Forțele de poliție nu sunt neapărat răspunzătoare sau considerate responsabile pentru prejudiciile cauzate de tehnologia de recunoaștere facială”, a spus autorul principal al studiului, Evani Radiya-Dixit.
The Met a susținut că cei mai recenti algoritmi au îmbunătățit acuratețea LRF, reducând alertele false la 0,08%.
Poliția s-a lăudat cu o rată de succes de 70 la sută până în 2020, însă un expert de la Universitatea din Essex, angajat în cadrul forțelor de poliție, a descoperit că procentul era mult mai mic, și anume de 19 la sută.
Cu toate acestea, Met a menționat că activitatea pe care o întreprinde este susținută de lege. „LFR este reglementat de o serie de surse de drept. Aceste surse de drept se combină pentru a oferi o structură juridică multistrat pentru a utiliza, reglementa și supraveghea utilizarea LFR de către organele de aplicare a legii”.
Parlamentul Marii Britanii nu a intervenit cu un punct de vedere, deși, în trecut, a creat o legislație privind confidențialitatea pe internet.
