O spun chiar locuitorii micului orășel situat la 50 de kilometri nord-vest de capitala Marii Britanie.
Managerul cafenelei Smaczek din centrul orașului, Agnieszka Cwieluch, în vârstă de 45 de ani, a povestit că locuiește acolo de 18 ani, dar depinde mult percepția fiecăruia asupra zonei unde trăiește.
Ea a explicat că este îngrijorată cu privire la siguranța fiicei sale adolescente în oraș, mai ales din cauza persoanelor „suspecte" pe care le vede în jur.
„Nu mi-aș lăsa fiica să iasă afară noaptea" a spus ea, explicând că nu există „suficiente locuri pentru tineri precum fata mea".
Un alt locuitor deține o mică agenție de presă și și locuiește în Luton de 21 de ani.
Metin Bas are 50 de ani, și crede că Lutonul a primit pe bună dreptate această titulatură: „Dacă vă uitați seara, toate afacerile, toată lumea se închide în case. Oamenii sunt speriați și nu mă simt în siguranță. Altora le este frică să vină în centrul orașului".
Micul oraș are magazine de firmă, un mall, dar multe s-au închis pe timpul pandemiei, iar acest lucru ar fi contribuit la dobândirea titlului nedorit pentru Luton, arată sursa citată.
Pe strada principală, sunt foarte multe „magazine la o liră”- de tip discount, iar acolo se găsesc și cele mai multe persoane fără locuințe, oameni ai străzii.
Cel mai nou studiu realizat de Shelter arată că mai mult de 3.443 de persoane din Luton sunt considerate ca fiind fără adăpost din totalul locuitorilor din oraș, aproximativ 218.045, cifra bazată pe recensământul din 2019.
