Pandemia de COVID-19 a provocat decesul a peste 227.000 de persoane în Regatul Unit, unul dintre cele mai grave bilanţuri din Europa.
Boris Johnson a fost acuzat că a acţionat prea târziu, mai ales prin faptul că nu a instituit imediat măsuri de izolare şi carantină a populaţiei, în timp ce guvernele conservatoare care l-au precedat sunt criticate că au slăbit sistemul de sănătate prin politicile lor de austeritate.
Însă criticile vin acum mai ales de la oponenţii măsurilor de izolare impuse în mod repetat în timpul pandemiei, foarte virulenţi în presa conservatoare din Regatul Unit.
"În numele milioanelor de persoane care au suferit şi continuă să sufere în diferite moduri din cauza consecinţelor pandemiei", preşedinta comisiei, fostul magistrat Heather Hallett, a promis în deschiderea dezbaterilor să desfăşoare "investigaţii aprofundate pe care populaţia Regatului Unit la merită".
La mai bine de trei ani de la apariţia COVID-19, audierile au început cu difuzarea mărturiilor video ale unor persoane care povesteau cum cei dragi au murit de COVID-19 în spital sau singuri acasă.
În faţa clădirii din centrul Londrei, unde au loc audierile, aproximativ 20 de persoane s-au adunat în tăcere, ţinând fotografii cu cei dragi dispăruţi. Familiile victimelor au criticat faptul că nu s-au numărat printre martorii audiaţi în această primă parte a anchetei.
"Fără a asculta experienţele membrilor noştri, cum poate ancheta să evalueze corect deciziile luate de cei responsabili?", a deplâns Barbara Hervert, din grupul "Familii îndoliate de Covid" care reuneşte rudele victimelor.
Prima parte a investigaţiei ar trebui să determine dacă răspunsul la "pandemie a fost planificat corespunzător şi dacă Regatul Unit a fost suficient de pregătit pentru această eventualitate".
Zeci de martori urmează să fie audiaţi în cele şase săptămâni ale primei părţi a procedurii, care ar trebui să se desfăşoare în mai multe etape pe o perioadă de peste doi ani. Deschise publicului, audierile sunt difuzate online.
"Practic, în ceea ce priveşte aspectele semnificative ale pandemiei de COVID-19, am fost luaţi prin surprindere", a declarat Hugo Keith, avocatul principal al comisiei de anchetă, în declaraţia sa de deschidere.
"Nicio ţară nu poate fi pregătită perfect, dar putem spune, fără îndoială, că am fost insuficient pregătiţi", a insistat el, referindu-se la finanţarea structurilor sanitare, anticiparea impactului unei pandemii asupra educaţiei, graniţelor, ocupării forţei de muncă etc.
Climatul politic în care se desfăşoară procedura este, de asemenea, exploziv. Ca parte a pregătirii anchetei, doamna Hallett a cerut guvernului să-i furnizeze numeroase documente, inclusiv schimburi de mesaje pe WhatsApp între Boris Johnson şi o serie de politicieni şi oficiali din domeniul sănătăţii.
Cererea a stârnit controverse. Guvernul condus de premierul Rishi Sunak a refuzat să dea curs cererii, considerând că este vorba despre elemente "care nu au legătură cu activitatea" desfăşurată de comisia de anchetă. De asemenea, guvernul se teme de un precedent care ar face ca toate comunicările interne către echipele guvernamentale să ajungă probabil în spaţiul public.
O comisie parlamentară, separată de cea care a început audierile marţi, a fost însărcinată să stabilească dacă Boris Johnson a minţit Parlamentul în legătură cu petrecerile organizate la Downing Street în timpul măsurilor de izolare din perioada pandemiei.
