Piața este atât de competitivă încât, de multe ori, se plătesc sume uriașe pentru spații mici. Oameni ca Louise Hemfrey sunt puși într-o situație grea. După căutări îndelungate, a găsit în sfârșit un apartament de închiriat. Dar nu și-a găsit liniștea nici din punct de vedere financiar, nici emoțional.
Casă, dulce casă. Louise Hemfrey nu s-a gândit niciodată că va fi atât de fericită să locuiască într-un apartament. Ea și iubitul ei, Joe, plătesc echivalentul a 1.600 de euro pentru chirie, în afară de utilități, pentru apartamentul de 45 de metri pătrați. Sunt departe de centrul Londrei. Au în jur de 30 de ani, diplome universitare și locuri de muncă bine plătite.
Au găsit acest apartament după două luni de căutări. Au văzut zeci de locuri și uneori chiar au plătit pentru acele vizionări. Asta în timp ce sute de alți oameni căutau și ei același lucru.
Louise Hemfrey, chiriașă: Unul dintre locurile văzute nu avea nici măcar o bucătărie adevărată. Deschideai un dulap și acolo erau o chiuvetă, un cuptor cu microunde și un frigider. M-am minunat că cineva ar putea trăi în felul acesta.
Este unul dintre motivele pentru care Louise nu-și pune prea multe probleme în privința stării apartamentului ei.
Boilerul a fost reparat după două luni și mai au doar apă călduță. Frigiderul e stricat, iar proprietarul e de negăsit. Însă Louise preferă această situație. În caz contrar, proprietarul s-ar putea gândi să majoreze chiria.
Louise Hemfrey, chiriașă: Această clădire este un bloc de birouri transformat. În timpul iernii, umezeala și mucegaiul sunt la tot pasul... întotdeauna ai de-a face cu așa ceva în locuințele britanice. Până acum nu am locuit niciodată într-un loc în care să nu fie umezeală și mucegai. Sunt momente în care pe geamuri curge pur și simplu apa. Cureți mucegaiul cu un spray special, dar în câteva zile apare din nou.”
Măcar nu trebuie să se mute înapoi la părinții lor. În Anglia, aproape patru milioane de adulți locuiesc cu părinții - cu 700.000 mai mulți decât acum zece ani.
Potrivit expertului în urbanism Anna Minton, politicile greșite au provocat criza imobiliară care a cuprins Londra și restul țării. Acum 30 de ani s-a renunțat la construirea de locuințe sociale. Milioane de astfel de locuințe au fost vândute la prețuri accesibile, iar de atunci, piața liberă a dictat chiriile, care cresc dramatic.
Anna Minton, expert în dezvoltare urbană: În medie, oamenii din Londra alocă jumătate din venituri pentru cheltuielile cu locuința. Cercetările arată că dacă proporția depășește 30%, pot apărea probleme de sănătate mintală. Așa că nu există nicio îndoială că suntem într-o situație groaznică în ceea ce privește locuințele din Londra și Marea Britanie, în general.
Prețurile multor proprietăți rezidențiale cresc.
Anna Minton, expert în dezvoltare urbană: Sunt vândute încă dinainte de a fi construite, la târguri imobiliare din toată lumea, mai degrabă decât londonezilor. Sunt prețuri care depășesc cu mult ceea ce își pot permite locuitorii capitalei.
Multe case din Londra sunt goale, servind doar ca investiții financiare sau achiziții speculative. Minton spune că problema poate fi abordată doar prin intervenții politice pe piața imobiliară - cu soluții precum plafonarea chiriilor, introducerea unui program de locuințe sociale, amendarea speculatorilor și a proprietarilor lacomi.
Lyn Pearman a căzut victimă unuia dintre acești oameni. Acum a rămas fără locuință și trăiește într-o furgonetă pe care o parchează de-a lungul coastei, la două ore de Londra.
După ce a fost dată afară din apartament, Lyn și-a vândut toate obiectele de valoare și a cumpărat duba.
Lyn Pearman, persoană fără locuință: M-am gândit că nu am nimic de pierdut. Nu puteam plăti nicio cazare cu banii pe care îi aveam. Ar fi însemnat să nu pot supraviețui, mai ales odată cu creșterea costului vieții, cu tarife mari la electricitate, gaz, cu toate acele facturi...
Lyn și-a pierdut apartamentul când chiria a crescut de la 500, la 820 de euro. La acea vreme lucra ca antrenor de fitness și avea grijă de o mamă care suferă de demență. Astăzi, pensia îi ajunge să plătească benzina. Are a dispoziție 12 euro pe zi pentru mâncare și face duș la prieteni. Își împărtășește experiența pe TikTok, unde are peste 55 de mii de urmăritori. Totuși, rămâne optimistă.
Lyn Pearman, persoană fără locuință: Nu sunt supărată. Cred că văd întotdeauna partea pozitivă a lucrurilor, iar în acest moment nu știu unde mă voi întoarce peste șase luni, când va fi frig.
Lyn spune că povestea ei este undeva la limita romantismului, dar crede că pentru tineri, situația e mult mai grea.
Lyn Pearman, persoană fără locuință: Voi face asta atât timp cât voi putea, nimeni nu știe ce ne așteaptă, nu? Soluția e să-ți păstrezi calmul și să continui, să te descurci așa cum poți... Până la venirea iernii, când se face frig.
Louise și Joe au calculat cât i-ar costa să cumpere o casă. N-au cum să-și permită. Politica fiscală nesăbuită a guvernului a dus la o explozie a ratelor, în ultimul an.
Nu-i de mirare, spune Louise, că alegătorilor tineri nu le pasă de Partidul Conservator.
Louise Hemfrey, chiriașă: Mi-ar plăcea să plec din țară. Am studiat în Elveția și am locuit acolo doi ani. Cred că unul dintre cele mai mari regrete este că nu am muncit mai mult la momentul respectiv. Să încerc să obțin un loc de muncă în Elveția, pentru că eram acolo înainte de votul pentru Brexit.
Închirierea și cumpărarea locuințelor devin tot mai scumpe în Marea Britanie - atât de scumpe, încât ar putea deveni privilegiul celor bogați. Dar tocmai acest lucru ar putea face ca Partidul Conservator să piardă puterea, anul viitor.
Sursa - Digi24.ro
