Legea migraţiei ilegale a fost mult timp blocată din cauza luptelor dintre Camera Comunelor şi Camera Lorzilor, camera superioară a legislativului britanic, dar la primele ore ale dimineţii de marţi ultimele amendamente propuse de aceasta din urmă au fost respinse. Amendamentele au vizat mai ales limitarea ţinerii în detenţie a minorilor şi măsuri de protecţie împotriva sclaviei moderne.
Acum, textul mai trebuie doar aprobat oficial de regele Charles al III-lea şi va deveni lege.
Legea îi va permite executivului să-i împiedice pe cei veniţi ilegal în Marea Britanie să solicite azil, precum şi să-i expulzeze fie în ţara de origine, fie într-o aşa-zisă ţară sigură cum este Rwanda - la peste 6400 kilometri distanţă.
Londra a ajuns anul trecut la un acord iniţial în valoare de 140 de milioane de lire sterline cu ţara din Africa de est, care a fost însă contestat în justiţie. La rândul său, guvernul a anunţat introducerea unui recurs după ce luna trecută o curte de apel a decis că planul de deportare este ilegal.
Un prim transport aerian de potenţiali solicitanţi de azil care ar fi trebuit să decoleze anul trecut către Rwanda a fost blocat în ultimul moment printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
O serie de politicieni din opoziţie şi susţinători ai drepturilor omului au calificat-o drept inumană, crudă şi lipsită de eficienţă.
Şeful spiritual al Bisericii anglicane, arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby - membru al Camerei Lorzilor -, este unul dintre oponenţii înverşunaţi ai acestei legi.
"Nu văd cum" va permite aceasta îmbarcarea migranţilor, a declarat arhiepiscopul în cursul dezbaterilor din legislativ. "Nu am auzit nimic care să mă convingă", a adăugat el.
Premierul conservator Rishi Sunak, care şi-a stabilit ca prioritate combaterea imigraţiei ilegale, a promis să "oprească" sosirea migranţilor în Marea Britanie via Canalul Mânecii, în ambarcaţiuni improprii. În 2022 un număr record de peste 45.000 de migranţi au ajuns astfel pe coastele britanice şi alţi peste 13.000 până acum în acest an.
