Primarul Sadiq Khan a decizia extinderea ariei de aplicare a sistemului ULEZ pentru impunerea unor emisii reduse, în pofida faptului că din consultările publice a rezultat că londonezii nu doresc acest lucru. În mod particular sunt afectați meseriașii care execută lucrări de mentenanță pentru clădiri. „Mi-au ruinat afacerea!", spune unul dintre ei.
De săptămâna viitoare, sistemul de trafic pentru emisii poluante ultra scăzute ULEZ ar urma să sufere a 3-a extindere și va cuprinde și suburbiile Londrei, însă rețeaua de camere de supraveghere care asigură aplicarea măsurii este descompletat. Estimările sunt că aproximativ 500 de camere din cele 1.900 de dispozitive prinse în proiect nu mai sunt operaționale după ce au fost ținta unor londonezi care au trecut la sabotarea implementării sistemului.
“Atacurile asupra noilor camera ULEZ sunt departe de a fi subtile”, transmite ITV News. „Unele au cablurile smulse sau tăiate, altele sunt repoziționate sau ațintite către cer sau copaci în loc să supravegheze traficul și apoi sunt cele care pur și simplu sunt dislocate și luate cu totul.”
Sistemul de reducere a emisiilor pentru Londra care prevede plata unei taxe de 12,50 lire sterline pentru fiecare trecere a vehiculelor diesel, a motocicletelor și a autoturismelor vechi a fost decis de Boris Johnson când era primar, dar a devenit aplicabil din anul 2019, când deja edil a devenit Sadiq Khan.
Inițial acesta acoperea o arie similară cu cea a restricțiilor legate de congestia traficului, dar ulterior a devenit aplicabil pentru întregul oraș, cu excepția inelelor rutiere de nord și sud. Începând de marți, 29 august, zona de aplicare a sistemului ULEZ ar urma să se extindă și către suburbii, ceea ce a stârnit nemulțumiri generalizate.
În alegerile locale pe care Khan le-a câștigat pe muchie de cuțit, acesta nu a menționat intenția de extindere a ULEZ, la dezbaterile publice convocate de el poziția generală a londonezilor a fost potrivnică, dar primarul a luat decizia oricum. Aceasta a fost contestată în justiție, dar o hotărâre în Curte a spus că este legală.
Acesta este contextul în care, într-o mișcare de nesupunere civică, grupuri de vigilante au luat de cont propriu mandatul cetățenilor și au început vandalizarea camerelor video. Spre exemplu, în Orpington, pe o distanță de 2 mile, în nu mai puțin de 6 intersecții camerele nu erau funcționale. Un număr de 3 dispozive fuseseră vandalizate și alte 17 camere au fost furate.
Unul din acești vigilante chiar a filmat în garajul său camerele dislocate despre care spune că le-a îndepărtat foarte repede. Afirmă că va continua să facă asta. "Vă ia jumătate de zi să montați o cameră ; îmi ia un minut să o dau jos", este mesajul său către autoritatea locală.
Nesupunerea civică îmbracă mai multe forme. Un proprietar al unui automobil Ford Focus cu an de fabricație 2002, care în mod normal nu s-ar încadra în normele ULEZ, a spus că decât să îl dea la casare mai bine îl înregistrează pe numele primarului Khan. O breșă în legislație spune că poți menține proprietatea vehiculului, dar îl poți înregistra în sistemul online pe numele altuiva.
Dacă mai mulți ar face acest lucru, amenzile s-ar strânge pe numele primarului, spune într-o postare devenită virală, cu peste 300.000 de vizualizări, un vlogger englez care are un canal de YouTube pe teme auto. El este mai îngrijorat decât de sistemul ULEZ de faptul că taxa de poluare ar putea fi pusă pe distanțele parcurse și apoi undeva peste 2 ani nivelul acesteia să fie ridicat la o liră pe milă, ceea ce ar restricționa de facto deplasarea. „Brusc, ai să te trezești în lockdown pentru că nimeni nu-și permite să meargă nicăieri sau să conducă mașini care sunt excluse prin legislație”, spune acesta.
Deocamdată rezistența este în postări publice, dar și în vandalizările camerelor care fac inaplicabil sistemul. Acesta nu este singurul caz de nesupunere civică a englezilor față de măsuri ale administrațiilor locale care restrâng circulația. La sfârșitul anului trecut, în repetate rânduri, locuitorii din Oxford au vandalizat sau îndepărtat stâlpii care împărțeau localitatea în așa-numite „orașe de 15 minute”, așa cum acestea sunt prinse în agenda 2030 a ONU și promovate de Forumul Economic Mondial de la Davos.
