„FPTR susține înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național, cu scopul de a revoluționa și susține promovarea dinamică și sustenabilă a României. Această inițiativă are ca obiectiv ca, în următorii 4-5 ani, contribuția turismului la Produsul Intern Brut al țării să atingă procentul de 8-10%,
- cu siguranță, în următorii 2 ani, bugetul consolidat al statului nu va putea aloca resurse suficiente pentru o promovare eficientă a țării noastre,
- avem în vedere posibilitatea de a obține anual aproximativ 15 milioane de euro anual (potrivit estimărilor FPTR) pentru promovarea turismului; aceste fonduri vor fi puse la dispoziția OMD-ului național prin introducerea unei taxe speciale de promovare,
- în prezent, analizăm posibilitatea ca această taxă să fie percepută ca o sumă fixă pentru întregul sejur sau ca o cotizație pentru fiecare zi de călătorie în străinătate pentru cetățenii români,
- taxa de promovare turistică va fi colectată de către agențiile de turism, platformele de rezervări, și alți intermediari similari, fiind apoi virată lunar în contul OMD-ului național, într-un mod similar cu colectarea taxei speciale de promovare - denumită și "taxa de stațiune" sau "city tax" - de către unitățile de cazare,
- se analizează un proiect mai vechi promovat de o altă organizatie patronală din industria turismului, care propune instituirea unei taxe similare în valoare de 1 euro pentru fiecare bilet de avion vândut pentru zborurile către destinații externe.
Un argument important în această discuție este exemplul Turciei, unde turismul contribuie cu 10% la PIB și unde cetățenii turci sunt supuși unei taxe fixe de 12 euro pentru fiecare călătorie în străinătate.
În aceste condiții, FPTR consideră că OMD-ul național, condus de profesioniști eficienți, cu un buget final de aproximativ 20-25 de milioane de euro, care include și contribuția statului pentru promovare turistică, poate juca un rol crucial în promovarea țării noastre, contribuind astfel la atingerea obiectivului nostru de a crește ponderea turismului la PIB-ul României la nivelul de 8-10% în următorii 4-5 ani”, a informat FPTR într-o informare remisă presei.
Turcia a impus de la 1 ianuarie 2023 o taxă turistică. Vizitatorii au de plătit o taxă suplimentară de 2% în hoteluri, moteluri, sate turistice, pensiuni, precum şi pentru circuitele organizate de agenţiile de turism.
Ministrul Economiei: „Nu s-a discutat deloc lucrul acesta”
Ulterior, ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a precizat că nu s-a discutat deloc acest lucru.
„Aflu de la televiziunile de ştiri că ar exista o propunere din partea patronatelor din turism de instituire a unei taxe pentru cetăţenii români care aleg să-şi petreacă concediul în străinătate. Spun public că în cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului NU s-a discutat o astfel de idee şi NU a fost vreodată găsită o astfel de soluţie pentru finanţarea imaginii României în exterior pentru atragerea turiştilor străini”, a scris ministrul pe Facebook.
Și reprezentanți ai patronatelor din industria turismului au declarat pentru „Adevărul” că „această taxă este o aberație”.
Burcea, ANAT: În UE, libera circulație este un drept fundamental
Propunerea FPTR privind taxa de ieșire din țară are ca model turistic Coreea de Nord, Afganistan sau România comunistă, consideră Alin Burcea, prim vicepreședinte al ANAT.
„Ca om de turism cu experiență de peste 35 de ani, iau act cu surprindere și indignare față de propunerea absurdă a Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) de a impune o taxă asupra turiștilor români care călătoresc în afara țării, taxă sugerată sub pretextul promovării României. Această idee este complet nejustificată și anticoncurențială”, a declarat Burcea.
Reacția integrală a prim-vicepreședintelui ANAT:
„Mentalitatea comunistă a unor hotelieri din România, care se concentrează exclusiv pe creșterea prețurilor și nu pe îmbunătățirea calității serviciilor, reprezintă o insultă la adresa industriei turismului și a turiștilor români. Acești hotelieri par să dorească să închidă turiștii români în țară, forțându-i să se cazeze în hoteluri scumpe și neîngrijite. Este inacceptabil să se sugereze că acesta ar fi modelul de dezvoltare pentru turismul românesc!
Nu putem ignora faptul că suntem parte a Uniunii Europene, unde libera circulație a cetățenilor este un drept fundamental. Ministerul Turismului nu dorește să aloce resurse pentru promovarea țării noastre în mod eficient, pentru că aceste sume nu pot fi consumate.
Avem Organizațiile de Management al Destinației (OMD) care colectează bani, mulți bani pentru promovare, dar nu fac nimic. De ce nu fac? De ce stau? De ce trebuie taxe noi, când avem taxele turistice, de stațiune?
Domnul Nicolae Istrate, vicepreședinte FPTR, a fost secretar de partid la ITHR (Întreprinderea de Turism, Hoteluri, Restaurante din vremea comunismului) București. Probabil de aceea are această gândire.
Noi, cei care gândim lucid și realist în turism, fie că suntem agenți de turism, hotelieri ori transportatori, credem că fiecare destinație ar trebui să îi stimuleze pe turiști să vină. Nu să îi penalizeze pe cei care nu vor. Altfel, să ne amintim de România comunistă, când aveam nevoie de aprobări pentru plecări ”în afară” și trebuia să depunem pașapoartele, la revenire, la secția de Miliție. Mă întreb dacă această perioadă reprezintă modelul propunerii FPTR, ori Coreea de Nord, care primește turiști totuși, dar îi lasă ”un pic” mai ”greu” să iasă din țară pe proprii cetățeni.
Mai util ar fi să avem un fond de asigurare pentru biletele de avion care ar putea despăgubi turiști în cazul unor anulări sau, mai ales, insolvențe sau falimente ale unor companii aeriene. Sau să avem în continuare voucherele de vacanță în formula consacrată, pentru care ANAT și agențiile de turism au militat atât, primind și ”mulțumiri” adecvate de la colegii de la FPTR.
În final, reamintesc faptul că agențiile de turism au 19% TVA la comision, iar hotelurile și restaurantele au 9% în prezent. Noi nu am cerut ca lor, hotelierilor, să le crească TVA-ul. Firmele private nu propun creșteri de taxe.”
