Compania energetică austriacă OMV este coproprietar al zăcământului de gaze Neptun Deep din largul coastelor României, care ar putea pompa 10 miliarde de metri cubi pe an începând cu 2027.
Luna trecută, premierul Marcel Ciolacu a declarat că guvernul României nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore, la care OMV s-a opus, atâta timp cât Austria continuă să se opună intrării noastre în spaţiul Schengen.
"Vom ... merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, aşa cum România va continua să îşi susţină argumentele privind aderarea la spaţiul Schengen, inclusiv în instanţele europene, dacă Austria nu îşi schimbă poziţia", a declarat Ciolacu jurnaliştilor după întâlnirea cu o delegaţie a OMV la Bucureşti, la 18 septembrie.
În iunie, OMV a dat România în judecată la o curte internaţională de arbitraj după ce Bucureştiul a modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în "situaţii de urgenţă". Statul român controlează 50 la sută din Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deţinută de OMV Petrom.
Anterior, Ciolacu ameninţase că va acţiona Viena în instanţă şi va cere până la 2% din PIB ca despăgubiri, ca urmare a faptului că România a fost ţinută în afara spaţiului Schengen timp de peste 10 ani după data iniţială de aderare.
Disputa nu e o simplă târguială
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că disputa nu ar trebui redusă la o târguială, în sensul că "voi ne daţi Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră". El a spus că legea gazelor permite guvernului să "intervină" în relaţiile comerciale cu clienţii privaţi în "anumite situaţii de urgenţă", despre care OMV a susţinut că nu sunt pe deplin clare.
Dar Burduja a mai spus că românii "au fost extrem de dezamăgiţi" de faptul că nu au aderat la Schengen. Vetoul de la Viena "a părut o decizie politică ... care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea ţării noastre".
OMV a refuzat să comenteze "deciziile politice", adăugând că are "speranţa" că România va fi primită în curând în spaţiul Schengen. "Un punct cheie al UE de astăzi este libertatea de a călători peste graniţe".
Neptun Deep, în pericol din cauza războiului
Disputele privind legislaţia în domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care explorarea Neptun Deep ar putea fi întârziată. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei şi cu Rusia care a lovit Odesa şi porturile de pe Dunăre, faza de construcţie care ar fi trebuit să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data ţintă pentru exploatarea câmpului este 2027.
Cu toate acestea, Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep.
"Acest gaz cu siguranţă va consolida securitatea regională", a spus Burduja. "Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria".
"Este o investiţie de 4 miliarde de euro care va reduce dependenţa europeană de gaz faţă de Rusia", a spus Burduja. "Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenţie la modul în care evoluează această investiţie şi, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru... . România îşi va proteja teritoriul".
