Acum zece ani, Marea Britanie și Germania ocupau primele locuri. Sociologii spun că astfel de sentimente sunt strâns legate de experiențele trăite de oameni în țările respective. Pe de altă parte, antipatia pentru state ca Rusia sau China vine și pe fondul regimurilor autoritare.
Cu peisaje spectaculoase și o istorie bogată, Spania este cea mai iubită țară în rândul românilor.
Potrivit sondajului, peste 82 % dintre cei chestionați au declarat că au o mare simpatie pentru regat. În urmă cu zece ani, procentul depășea puțin peste 70%. Între timp, și comunitatea de români a crescut și a ajuns conform statisticilor oficiale la puțin peste un milion de cetățeni rezidenți.
O comunitate numeroasă găsim și în Italia, iar, pentru peninsulă, românii au simpatii la fel de mari.
De la 70% în 2013, procentul a crescut la peste 81%.
În zece ani, Germania a coborât o treaptă și ocupă acum poziția a treia în rândul statelor pentru care românii au sentimente pozitive; mai bine de 77%, potrivit sondajului. Urmează Franța, cu 75 de procente. Și aici comunitatea de români este mare, iar cei mai mulți lucreză în construcții, medicină sau IT. De pe primul loc acum zece ani, Marea Britanie a ajuns pe poziția a cincea.
Sentimentele pozitive faţă de Ungaria, Republica Moldova, dar şi Ucraina au crescut faţă de 2013, în vreme ce Rusia se află pe ultimul loc al clasamentului, iar nivelul de simpatie a scăzut la jumătate comparativ cu 2013.
Remus Ștefureac, INSCOP: „Vedem o creștere a sentimentelor pozitive față de Republica Moldova, ceea ce pentru mine personal este foarte bună; este legată și de proximitatea conflictului din Ucraina și guvernul pro-european. Prăbușirea sentimentelor față de Rusia este explicabilă prin atacul Rusiei”.
Pe de altă parte, comunitățile tot mai mari de români din străinătate influențează percepția față de statele respective. În total, aproximativ 5 milioane de români sunt plecați peste hotare.
Marian Preda, rector UB, sociolog: „Există o migrație economică, o migrație de supraviețuire și o migrație a creierelor care merge mai degrabă în zona de oportunități. Migrația creierelor are ca destinație centrele de cercetare puternice, universitățile puternice și avem o schimbare a destinațiilor de educație dinspre Marea Britanie care prin Brexit s-a îndepărtat de Uniunea Europeană spre Olanda”.
În schimb, cei care sunt în căutarea unor locuri de muncă sezoniere merg în țările unde reușesc să se angajeze, dar pleacă în momentul în care economia încetinește. De exemplu, în ultimii ani, mulți români au ales Germania în locul Spaniei sau Italiei.
Marian Preda, rector UB, sociolog: „Pandemia a produs anumite schimbări că a produs bariere de mișcare, războaiele, într-o lume conflictuală oamenii vor evita să meargă. Chiar dacă nu era o populația numeroasă în Isreal, cu siguranță, vom avea un număr mai mic de români care să meargă acolo”.
Sondajul a fost realizat de INSCOP în perioada 23 octombrie- 2 noiembrie pe un eșantion de 1100 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.10 %, la un grad de încredere de 95%.
