Curtea de Apel București i-a respins cererea de suspendare a hotărârii inițiale, de preluare a copiilor de către autorități, dar și contestația pentru anularea ei. Mama celor patru copii 8, 6, 4 și 2 ani mai are dreptul doar la recurs, însă hotărârea Curții de Apel este una executorie.
Practic, Curtea de Apel București nu a sesizat vreo neregulă la hotărârea definitivă dată de alt complet al aceleiași instanțe. În faza apelului, Curtea de Apel a întors decizia Tribunalului București, care respinsese cererea autorităților britanice de preluare în plasament a celor patru copii.
Decizia a fost comunicată mamei copiilor, prin avocat, în 2 aprilie, și poate fi atacată cu recurs după ce va fi emisă și motivarea. Însă, cum hotărârea definitivă nu a fost suspendată, ea rămâne executorie, iar copiii pot fi preluați oricând de reprezentanți ai autorităților britanice.
Decizia atacată fără succes, cea a Curții de Apel București, a venit la scurt timp după mutarea în țară a mamei cu cei mici. Elena a povestit pentru HotNews.ro că a plecat din Marea Britanie - având acordurile ambilor foști soți, tații copiilor - pentru că băiatul cel mare era „terorizat” de serviciile sociale, care-l urmăreau la școală și-i „verificau pachețelul și frigiderul”. Acesta era monitorizat de autoritățile britanice după ce al doilea fost soț al femeii, ca răspuns la un ordin de restricție instituit de autoritățile engleze, a trimis către poliție un filmuleț în care bunica minorului îi face o injecție cu antibiotic, într-o zi în care era răcit și se simțea foarte rău. Asta se întâmpla în 2022.
Atunci, poliția din Londra a considerat că este o contravenție, iar mama a primit un avertisment. Dar Protecția Copilului a decis să-l verifice pe copil și a concluzionat că trebuie adus în plasament - caz soluționat după plecarea lor din Marea Britanie. Într-un al doilea dosar deschis în vara lui 2023 în Marea Britanie, Curtea Supremă a luat aceeași hotărâre și pentru ceilalți trei copii.
În România, DGASPC, școala, Ministerul Familiei și un terapeut au concluzionat că minorii „nu sunt expuși unui risc în familia naturală”, iar pe fond, Tribunalul București a respins cererea districtului londonez Newham, care a făcut și plângerea pentru „răpire internațională de minori” la instanțele românești, de a-i înapoia pe copii. Curtea de Apel București nu a ținut cont nici de opinia procurorului care a solicitat respingerea recursului și a întors decizia tribunalului. S-a bazat, în principal, pe existența sentințelor definitive din Regatul Unit și pe faptul că cei patru minori s-au născut la Londra.
Maria Costea, avocata Elenei, mama celor patru copii, numește situația „inexplicabilă” și spune că aceasta va crea o „traumă iremediabilă” pentru minori prin „separarea lor bruscă de mamă”.
„Motivele contestațiilor au fost legate de faptul că instanța de recurs a ignorat, nu a luat în considerare acordul celorlalți doi părinți, al taților, depus la dosar. Din păcate, și acest complet de judecată a respins anularea și suspendarea. În mod inexplicabil, acești copii sunt luați de lângă mama lor. Autoritatea din Marea Britanie n-a depus la dosar niciun raport, înscris justificativ potrivit căruia mama n-ar avea capacitatatea de a-și crește copiii, așa cum au susținut în cerere. Sau că sunt îngrijorați că sunt copiii în pericol”, a declarat Maria Costea.
Ea spune că situația este nemaiîntâlnită pentru ea, deoarece, de obicei, în cazul răpirilor internaționale, unul dintre părinți îl reclamă pe celălalt. Și nu „o terță persoană”.
„Aici, vine o terță persoană și reclamă un interes de a lua patru copii între 2 și 8 ani de la o mamă. Care mamă, din toate anchetele instituțiilor din România, reiese că își poate crește copiii. Aceștia au fost integrați în România. Iar tații și-au dat acceptul ca mama să vină cu copiii în România pe termen nelimitat, nu sunt îndeplinite condițiile Convenției de la Haga referitoare la răpire”, a adăugat Costea.
Ea a conchis: „Prin acordurile celor doi tați, s-a schimbat și reședința obișnuită a copiilor în România. Acordurile taților s-au dat înaintea deciziei provizorii de încredințare a copiilor către serviciile sociale din Marea Britanie. Nu sunt motive obiective pentru traumatizarea lor. Prin separarea lor bruscă de mamă, li se va crea o traumă iremediabilă. Până se va repara, până se va concretiza prin plângeri la CEDO, e tardiv. Nu vom mai repara niciodată trauma acestor copii”.
Sursa - Hotnews
