Acest tur de forță realizat de și cu Liana Ceterchi aduce în prim-plan imensa personalitate a Reginei Elisabeta a României, cunoscută sub pseudonimul Carmen Sylva, o scriitoare prolifică, muziciană iscusită, patroană a artelor și "mamă a Națiunii" în vremurile grele ale Războiului de Independență (1877-1878).
Ora și locația
- 10 mai 2024, 19:00 - 21:00
- Institutul Cultural Român, 1 Belgrave Square, Londra SW1X 8PH, UK
Rezervă-ți locul AICI!
Evenimentul face parte din Stagiunea de teatru a ICR Londra și se va desfășura în limba română cu supratitrare în limba engleză.
Elisabeta de Wied (Pauline Elisabeth Ottilie Luise; 29 decembrie 1843 - 2 martie 1916) a fost prima regină a României ca soție a regelui Carol I între 15 martie 1881 și 27 septembrie 1914. Ea a fost prințesă consort a României de la căsătoria sa cu regele de atunci Carol, la 15 noiembrie 1869.
Elisabeta s-a născut într-o familie de nobili germani. A fost luată în considerare pentru scurt timp ca potențială mireasă pentru viitorul rege britanic Edward al VII-lea. Elisabeta s-a căsătorit cu Prințul Carol al României în 1869. Singurul lor copil, Prințesa Maria, a murit la vârsta de trei ani în 1874, iar Elisabeta nu și-a revenit niciodată complet după pierderea fiicei sale. Când România a devenit regat în 1881, Elisabeta a devenit regină și a fost încoronată împreună cu Carol în același an.
În timpul Războiului ruso-turc din 1877-1878, cunoscut și sub numele de Războiul de Independență al României, s-a dedicat îngrijirii răniților și a înființat Decorația Crucea Reginei Elisabeta pentru a recompensa serviciile deosebite în acest domeniu. Ea a încurajat învățământul superior al femeilor din România și a înființat societăți pentru diverse scopuri caritabile. Regina Elisabeta a fondat Societatea Națională pentru Nevăzători și a fost prima patroană regală a Crucii Roșii Române.
Regina Elisabeta a fost cunoscută și sub pseudonimul Carmen Sylva și a fost o scriitoare prolifică. A scris fluent în germană, română, franceză și engleză, iar imaginația sa poetică vie a condus-o pe calea literaturii. Scrierile ei includ poezii, piese de teatru, romane, basme, povestiri, eseuri, jurnale și traduceri din folclorul românesc. Recunoscută de timpuriu ca fiind o bună pianistă, organistă și cântăreață, a dat dovadă, de asemenea, de abilități considerabile în pictură și fotografie. A fost muză și patroană pentru mulți artiști, inclusiv pentru legendarul compozitor român George Enescu, care o caracteriza ca fiind "o întruchipare incontestabilă a bunătății".
Liana Ceterchi a regizat pentru cele mai prestigioase teatre din București, printre care Bulandra, Act, Teatrul Evreiesc de Stat și Nottara. În ultimii ani, ea a depus un efort activ pentru a încuraja și susține teatrul independent românesc și, mai ales, pentru a spori prezența feminină în artele spectacolului. Ea a înființat Fundația "IF / DACĂ ... Asociația Femeilor din Teatru" prin intermediul căreia a produs numeroase spectacole cu actrițe celebre, dar și cu tinere talente.
Rolul asociației sale s-a dovedit a fi unic și în ridicarea unor probleme fundamentale precum "autismul", folosind teatrul ca terapie și jucând în închisorile de femei din România.
În ultimii ani, ea s-a concentrat pe prezentarea unor aspecte ale istoriei mai puțin cunoscute a României, cea a Casei noastre Regale.
A pus în scenă "Ileana, Prințesă a României", o piesă despre viața fiicei Reginei Maria, care a devenit călugăriță și a fondat prima mănăstire ortodoxă din SUA.
În 2018, cu ocazia Centenarului României, a pus în scenă "Regina Maria, regina tuturor românilor", bazată pe jurnalele reginei din timpul războiului. În 2019, a creat "1919 Royal Mission to Paris and London", o piesă de teatru inspirată din cartea Reginei Maria "Ultimele capitole din viața mea", care subliniază contribuția acesteia la Conferința de Pace de la Paris.
