Diaspora continuă să fie o sursă importantă de capital pentru economia autohtonă, arată datele de la Knomad, o platformă susţinută, printre altele, de Banca Mondială. Remittance inflows, mai exact sumele pe care lucrătorii românii le-au trimis acasă, au reprezentat anul trecut 2,8% din PIB, una dintre cele mai mari ponderi din UE, un nivel depăşit de doar alte două ţări din comunitatea europeană.
Datele arată că la vârful clasamentului se găsesc în special state din Europa Centrală şi de Est, precum Bulgaria, Ungaria sau Slovacia, alături de România. Totuşi, dintre ţările UE, pe primele două poziţii în top se află Portugalia (3,9% contribuţie a remiterilor la PIB) şi Croaţia (7,4%), arată raportul Knomad.
Prezenţa Portugaliei aproape în cap de listă poate fi explicată prin faptul că este ţara cu cel mai ridicat nivel de emigrare din Europa, potrivit publicaţiei locale Expresso. O treime din tinerii portughezi au plecat pentru a-şi croi o viaţă mai bună în afara graniţelor.
În ceea ce priveşte Croaţia, acest stat are aproape la fel de mulţi cetăţeni care locuiesc în ţară ca în afară. Spre exemplu, ţara are o populaţie de puţin sub 4 milioane de persoane, iar în străinătate locuiesc alte peste 3 milioane, dintre care 500.000 în Bosnia şi Herţegovina, 1 milion în mai multe ţări din Europa, 1,2 milioane în SUA, 400.000 în Chile şi 250.000 în Argentina, arată datele Wikipedia care citează varii surse.
Când vine vorba de România, estimările recente arată că circa 4 milioane de români au plecat din ţară şi locuiesc/lucrează în străinătate, cei mai mulţi în Europa, în state precum Italia, Spania, Germania, Franţa sau Marea Britanie.
Primii români au emigrat acum mai bine de 30 de ani, însă cei mai mulţi au plecat imediat după aderarea României la UE. Era o perioadă de boom economic în toată lumea, o perioadă de exuberanţă pe piaţa muncii, când salariile încă erau pe trend ascendent, iar locurile de muncă disponibile abundau.
Acest fenomen nu a fost oprit însă nici de criza economică din 2009-2010, nici de evenimentele care au urmat. De altfel, datele arată că în continuare există români care emigrează - peste 100.000 pe an.
Totuşi, în ultimii ani, pe fondul creşterii salariilor pe plan autohton, pe fondul dezvoltării economiei locale, a început şi un fenomen invers, de întoarcere, de revenire. E vorba fie de oameni care se mută din nou în România pentru a-şi deschide o afacere, fie de persoane care şi-au găsit aici un loc de muncă ce le permite un nivel de trai comparabil cu cel din Italia ori Spania, fie de pensionari. Aceştia din urmă revin în ţară şi trăiesc aici cu pensia pe care o încasează din străinătate, din ţara unde au lucrat o bună perioadă de timp.
Datele de la Knomad arată că ţările mai puţin dezvoltate din punct de vedere ecomomic sunt mai dependente de remiteri faţă de cele bogate. Spre exemplu, în Olanda, Finlanda, Norvegia şi Irlanda, ponderea remiterilor e de doar 0,1-0,2% din PIB, iar asta pe de-o parte pentru că nu există atât de mulţi oameni care emigrează, iar pe de alta pentru că PIB-ul este mare, aşa că banii trimişi acasă de cei care lucrează dincolo de graniţă nu cântăresc la fel de greu.
Aceste state sunt mai degrabă destinaţii pentru muncitorii din alte ţări mai sărace.
Cu cât ţările sunt mai sărace, cu atât oamenii tind să plece în căutarea unui trai mai bun. Iar cel mai concludent exemplu este cel al Republicii Moldova, o ţară europeană ce nu e însă membră UE. Remiterile ţin în spate 11,8% din PIB arată aceeaşi sursă. Mai, fără aceşti bani, nivelul de trai ai moldovenilor ar scădea dramatic, iar asta în contextul în care şi aşa există un decalaj puternic faţă de statele UE, inclusiv România.
De altfel, este interesant de remarcat că, aproape pe nesimţite, România a devenit o piaţă dezvoltată şi o sursă de trimis bani acasă pentru muncitorii asiatici care vin pe plan autohton pentru a lucra în construcţii, în industria auto sau în HoReCa, arată datele de la Knomad.
Remittance outflows, mai exact sumele pe care lucrătorii străini le trimit din România către alte destinaţii, au depăşit anul trecut pentru prima dată pragul de 1 mld. dolari, arată aceeaşi sursă. Doar în ultimul deceniu suma aproape s-a triplat, de la 485 mil. dolari în 2013 la 1,424 mld. dolari anul trecut.
Înainte de acest moment, România aproape că nu exista pe această „hartă“ a remiterilor, sumele la începutul anilor 2000 tinzând mai degrabă spre zero. Ba din contră, românii erau cei care luau drumul Occidentului şi care ţineau în spate consumul autohton cu remiterile lor, mai exact cu banii pe care îi trimiteau acasă.
În continuare acest fenomen se întâmplă, doar că acum, odată cu dezvoltarea economiei şi cu creşterea salariilor, imaginea pieţei locale s-a mai schimbat.
