Cazul priveşte o persoană născută în România cu sex feminin şi înscrisă ca atare în documente, dar care în 2017 şi-a schimbat prenumele şi sexul în Regatul Unit, unde a primit recunoaşterea legală a genului masculin. Însă autorităţile române i-au respins solicitarea de a-i modifica în documente prenumele şi genul, astfel că persoana în cauză, Arian Mirzarafie-Ahi, s-a adresat justiţiei române.
Pentru soluţionarea acestui caz, Tribunalul din Bucureşti a cerut Curţii de Justiţie a UE (CJUE) să-i indice dacă reglementarea naţională ce a stat la baza refuzului de schimbare a genului şi prenumelui în documente este conformă cu dreptul UE şi dacă Brexitul influenţează această speţă.
Justiţia europeană a stabilit vineri că refuzul unui stat membru de "a înscrie în actul de naştere al unui cetăţean schimbarea prenumelor şi a identităţii de gen obţinute într-un alt stat membru contravine dreptului UE".
O asemenea respingere, susţine CJUE în motivarea deciziei, "îngrădeşte dreptul de liberă circulaţie şi de şedere", iar divergenţa între identităţi creează "dificultăţi" în viaţa cotidiană, "precum şi serioase inconveniente profesionale, administrative şi private". Cât despre Brexit, în interpretarea CJUE acesta nu are niciun efect în acest caz, întrucât schimbarea de gen a fost făcută înainte ca Regatul Unit să iasă efectiv din UE.
Arian Mirzarafie-Ahi este un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică. Arian a trecut prin procesul de schimbare a actelor în Marea Britanie, iar autoritățile române au refuzat să-i recunoască actele emise de Marea Britanie conform identității sale masculine. Arian este acum în situația de a avea două seturi de acte de identitate, cu două identități diferite. În UK bărbat, în România "femeie", explică Asociația Accept.
Cazul lui Arian este primul care pune în discuție echivalarea reciprocă a procedurilor de recunoaștere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. Pentru a se întoarce în țară și pentru a-și vizita familia, în context post-Brexit, Arian își poate exercita dreptul la liberă circulație și dreptul la viață privată și de familie, doar în baza actelor românești, care nu corespund identității sale de gen și il expun discriminării și situațiilor umilitoare. În ianuarie 2024 a azut loc audierea la Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În mai 2024, Jean Richard, un Avocat General al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și-a exprimat opinia cu privire la cazul lui Arian și a susținut că statul român trebuie să îi echivaleze automat lui Arian actele de identitate eliberate de Marea Britanie în urma procesului de tranziție juridică parcurs înainte de Brexit. Recunoașterea și înscrierea în registrele românești de stare civilă trebuie să se facă fără proceduri suplimentare, potrivit Accept.
