„După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis României şi Bulgariei”, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară, relatează Reuters.
„Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. Reuniunea Consiliului JAI va avea loc la Bruxelles în această săptămână, pe 12 şi 13 decembrie.
Austria a opus un veto extinderii Schengen în urmă cu doi ani, în ciuda recomandării Comisiei Europene, invocând numărul mare de imigranţi ce ar trece nedetectaţi pe ruta Turcia- Bulgaria- România.
Principalele beneficii ale aderării României la spaţiul Schengen cu frontierele terestre sunt, conform transportatorilor, că va fluidiza traversarea graniţei cu Ungaria şi Bulgaria, reducând timpii de aşteptare, emisiile de dioxid de carbon şi, cel mai important, pierderile financiare. Un efect direct al aderării va fi dinamizarea competitivitãţii pe piaţa transporturilor, creşterea investiţiilor strãine şi a exporturilor.
Probleme generate de neaderarea la Schengen:
- Pierderile foarte mari cauzate transportatorilor rutieri de marfã prin neaderarea la Schengen antreneazã efecte negative în lanţ în privinţa exporturilor, deoarece transportul rutier reprezintã în acest moment principalul exportator de servicii al României. El însumeazã aproape un sfert din totalul exporturilor de servicii şi o valoare de aproape 40 de miliarde de euro în 6 ani. De asemenea, transportatorii români mai deţin şi 60% din importurile României cu bunuri transportate rutier. De menţionat mai este şi faptul cã, deşi România reprezintã a 12-a economie din Uniunea Europeanã, în privinţa transportului rutier de mãrfuri se situeazã pe un loc fruntaş 6. În anul 2022 de pildã, transportatorii români au deţinut 4% din piaţa transportului rutier de marfã din întreaga Uniune Europeanã – un procent semnificativ, ţinând cont de faptul cã economia României reprezintã doar 1,8% din PIB-ul UE.
- Întârzieri în livrarea mărfurilor cãtre clienţi, lucru care afecteazã funcţionarea lanţurilor logistice de aprovizionare şi costul produselor la consumatorul final
- Timp de muncă pierdut de şoferii care sunt nevoiţi sã aştepte la coadã la frontiere (aproximativ 25-30% din timpul alocat unei curse);
- Emisii uriaşe de noxe.
