Potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Politici de Învățământ Superior din UK, aproximativ 5% dintre studenți recunosc că folosesc inteligența artificială în mod fraudulos, iar în cazul universităților din Russell Group (inclusiv Oxford, Cambridge și alte 15, cele mai importante), unele raportaseră o creștere de 15 ori a cazurilor de fraudă academică. Acestea se bazează mult mai mult pe realizarea de proiecte decât pe memorarea mecanică a unor informații, iar, la patru ani de la lansarea Chat-GPT 3, mai mult de jumătate dintre studenți folosesc acum inteligența artificială generativă.
De atunci au apărut numeroase alte instrumente de acest fel (Google Gemini, Microsoft Copilot, Claude, Perplexity), care procesează seturi mari de date, la fel ca un creier uman, pentru a genera conținut nou.
The Guardian observă că există o zonă de confuzie în lumea academică cu privire la modul în care ar trebui utilizate aceste instrumente și de la ce punct suprautilizarea lor se transformă în fraudă. “Unii cred că AI poate revoluționa în bine modul în care oamenii învață, fiind ca un tutore personal prezent în permanență, alții spun că este o amenințare existențială la adresa întregului sistem de învățare, “o adevărată ciumă pentru educație”, care ar putea demola procesul de cercetare academică”.
Universitățile au intrat inițial într-o cursă tehnologică, apelând chiar la AI pentru a încerca să detecteze atunci când studenții trișează. Mulți ani, principalul instrument din arsenalul anti-fraudă au fost software-uri precum Turnitin, inițial conceput pentru plagiate. În 2023, Turnitin a lansat un nou instrument de detectare a inteligenței artificiale care evaluează proporția de text care este probabil să fi fost scris de AI. De atunci, Turnitin a procesat peste 130 de milioane de lucrări și spune că a semnalat 3,5 milioane ca fiind 80% scrise AI. Dar, mai arată The Guardian, au fost atât de multe cazuri “fals pozitive”, în care studenții au fost acuzați pe nedrept, încât unele universități au ales să renunțe. Turnitin spune că rata de eroare este de sub 1%, dar chiar și dacă ar fi așa numărul victimelor nevinovate este mare.
Un alt studiu, realizat de Universitatea Stanford a constatat că cei care nu sunt vorbitori nativi de engleză au mai mari șanse de a fi indicați în mod greșit de aceste instrumente ca fiind fraudatori. (Turnitin nu a făcut parte din acest studiu). De asemenea, Studenții neurodivergenți (cu ADHD sau autism funcțional), precum și cei care scriu folosind un limbaj și o sintaxă mai simple, par a fi afectați în mod disproporționat de aceste sisteme de detecție.
Un alt studiu arată că detectoarele AI au și o rată mult mai scăzută, de doar 40%, de a detecta fraudale reale, iar o schimbare minoră a textului unui referat scade precizia la doar 22%. Așa au apărut și așa-numiții “umanizatori de AI”, programe (CopyGenius sau StealthGPT) care susțin că pot produce conținut nedetectabil.
Mulți profesori universitari susțin că își pot da seama imediat atunci când au în față o lucrare scrisă cu AI, dar Universitatea din Reading a efectuat recent un test “în orb” în care răspunsurile scrise cu ChatGPT au fost trimise prin sistemul de examinare propriu al universității, iar rezulttatul a fost covârșitor – în 94% din cazuri profesoriu nu au nedetectat frauda, iar notele acordate au fost mai mari decât cele primite de studenții reali.
“Multe universități își adaptează deja abordarea evaluării, creând “politici pozitive” față de AI. La Universitatea Cambridge, de exemplu, utilizarea adecvată a AI include implicarea acesteia pentru a realiza “o viziune de ansamblu asupra noilor concepte”, “ca pe un mediator colaborativ” sau “pentru managementul timpului”. Universitatea avertizează împotriva dependenței excesive de aceste instrumente, care ar putea limita capacitatea unui student de a dezvolta abilități de gândire critică. (…) Dar, dacă a reușit totuși ceva, această criză a fraudelor cu AI a dezvăluit cât de tranzacțional a devenit procesul de obținere a unei diplome. Învățământul superior este din ce în ce mai comercial; universitățile sunt lipsite de fonduri, urmărind mai degrabă clienți decât studenți sau o educație de calitate”, mai arată The Guardian.
