Universități „franchised” și studenți fictivi
O mare parte dintre cei suspectați s-au înscris la universități de tip „franchised”, care sunt colegii mici ce oferă cursuri sub egida unor universități consacrate, dar cu cerințe academice reduse. Se pare că cel puțin șase astfel de instituții sunt implicate în acest scandal. Ancheta a scos la iveală faptul că multe dintre aceste universități acceptă studenți care nu cunosc limba engleză, permițându-le totuși să acceseze împrumuturi substanțiale.
O rețea organizată de recrutare a studenților români?
Oficialii britanici suspectează că există un sistem de recrutare organizată a cetățenilor români pentru înscrierea la aceste cursuri, fără intenția reală de a studia. The Sunday Times a descoperit cazuri în care studenții se înscriau la cursuri, primeau prima tranșă de împrumut – de aproximativ 4.000 de lire sterline – apoi renunțau la studii, doar pentru a se înscrie din nou anul următor și a primi un nou împrumut.
Statistici recente indică faptul că, în cadrul unor universități care utilizează sistemul de francizare, până la 55% dintre studenții înscriși anul trecut erau români.
Reacția autorităților britanice
Bridget Phillipson, Secretarul pentru Educație, a catalogat situația drept „unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din istoria sistemului universitar britanic”. Ea a cerut intervenția urgentă a Public Sector Fraud Authority pentru a investiga problema și a opri fraudele. De asemenea, autoritățile au intensificat verificările în ceea ce privește eligibilitatea studenților pentru împrumuturi.
Guvernul britanic intenționează să implementeze reforme pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor. Printre măsurile propuse se numără impunerea unor cerințe lingvistice mai stricte și revizuirea regulilor pentru universitățile de tip „franchised”.
O problemă veche, dar ignorată
Acesta nu este primul scandal legat de fraudarea sistemului de împrumuturi universitare din Marea Britanie. În 2014, guvernul britanic a suspendat împrumuturile pentru studenții din Bulgaria și România, după ce s-a descoperit că mulți dintre aceștia nu puteau demonstra că sunt eligibili. Totuși, după aproape un deceniu, aceleași probleme persistă.
Frauda din sistemul universitar britanic ridică probleme serioase legate de integritatea educației superioare și de utilizarea fondurilor publice. Scandalul subliniază necesitatea unor reforme urgente pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a proteja resursele financiare destinate educației.
Rămâne de văzut dacă noile investigații și reformele propuse vor reuși să aducă schimbări reale în sistemul de împrumuturi universitare sau dacă problema va continua să fie ignorată, așa cum s-a întâmplat în trecut.
