Inițiativa, lansată de ministra de interne Yvette Cooper, este parte a unui plan de creștere a transparenței în ceea ce privește migrația și criminalitatea. Cu toate acestea, decizia a stârnit reacții puternic polarizate atât în plan politic, cât și în rândul organizațiilor care apără drepturile migranților.
Potrivit datelor disponibile, la finalul anului trecut, peste 19.000 de cetățeni străini așteptau deportarea, în creștere față de cei aproximativ 18.000 din iulie 2024, când Partidul Conservator a părăsit guvernarea.
Printre cele mai reprezentate naționalități în rândul infractorilor se numără albanezii, românii și polonezii. Cele mai frecvente infracțiuni atribuite acestora includ producerea de droguri, furturile, tâlhăriile și agresiunile violente.
Transparență sau stigmatizare?
Yvette Cooper a ordonat ca datele complete – inclusiv infracțiunile comise – să fie publicate până la sfârșitul anului. Guvernul susține că această măsură este esențială pentru a informa mai bine publicul cu privire la prezența infractorilor străini și la riscurile pe care aceștia le pot reprezenta pentru siguranța publică. „Vrem să ne asigurăm că publicul este bine informat despre numărul de infractori străini, de unde provin aceștia și ce infracțiuni au comis”, a declarat o sursă din Ministerul de Interne.
Totuși, decizia a fost imediat criticată de organizații pentru drepturile migranților și chiar de membri ai Partidului Laburist. Fizza Qureshi, directorul Migrants’ Rights Network, a descris măsura drept „un exercițiu evident de găsire a țapului ispășitor”, acuzând guvernul că alimentează discriminarea și riscul de noi revolte rasiste, similare celor din vara trecută.
James Wilson, directorul organizației Detention Action, a avertizat că această politică riscă să alimenteze noi diviziuni în societate. „Riscurile sunt evidente. La mai puțin de un an după revoltele anti-imigrație, guvernul riscă să alimenteze noi tensiuni, dezumanizare și prejudecăți în comunitățile noastre”, a afirmat el.
Presiuni politice și context electoral
Decizia vine pe fondul unei presiuni crescânde exercitate de Partidul Reform UK, condus de Nigel Farage, în contextul alegerilor locale. Conservatorii, acum în opoziție, susțin că guvernul laburist a „cedat” presiunii publice și politice. Robert Jenrick, ministrul justiției din umbră, a declarat că „migrația în masă alimentează criminalitatea în țara noastră”, subliniind că publicul „merita să știe aceste lucruri de mult timp”.
În replică, unii membri laburiști au atras atenția asupra pericolului manipulării datelor fără un context complet. Deputatul Clive Lewis a subliniat că „transparența trebuie să însemne o imagine completă, nu doar statistici care vizează străinii, fără comparații cu restul populației”.
Context legislativ și provocări administrative
Conform legislației britanice, cetățenii străini condamnați la pedepse privative de libertate de cel puțin 12 luni sunt supuși automat expulzării. Ministra de interne poate decide deportarea și în cazul pedepselor mai scurte, dacă consideră că prezența individului „nu este favorabilă binelui public”.
Autoritățile britanice explică creșterea numărului de infractori străini care așteaptă deportarea prin mai mulți factori: eliberări anticipate cauzate de supraaglomerarea închisorilor, instabilitate în țările de origine, care îngreunează returnările, dar și numeroase contestații bazate pe drepturile omului.
În ciuda acestor provocări, guvernul laburist afirmă că a accelerat procesul de expulzare, depășind performanțele administrației conservatoare anterioare.
Concluzie:
Publicarea naționalităților infractorilor străini din Marea Britanie ridică întrebări complexe despre granița dintre transparență și stigmatizare. Într-un context politic tensionat și în preajma alegerilor, măsura riscă să devină mai mult un instrument electoral decât o soluție reală pentru problemele legate de migrație și siguranță publică.
