fbpx

Prezenta cetatenilor rom

Prezenţa cetăţenilor români pe piaţa muncii din Marea Britanie în primele 12 luni de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană

Potrivit cifrelor oficiale comunicate de autorităţile britanice, în anul 2007, 22.475 de cetăţeni români au obţinut accesul pe piaţa muncii, pe diferitele căi permise de legislaţia britanică. Dintre aceştia, cea mai mare parte, (aproximativ 45%) şi-au exercitat dreptul de şedere în vederea desfăşurării de activităţi pe cont propriu (self-employment). Numărul solicitărilor venite din partea cetăţenilor români pentru a obţine accesul pe piaţa muncii atinge cifra de 27.500, rezultând că, din diferite motive, la aproximativ 5.000 de cetăţeni români le-a fost refuzat dreptul de a lucra în Marea Britanie.

Cetăţenii români prezenţi pe teritoriul Marii Britanii în scop lucrativ se împărt astfel:
- 2.135 de cetăţeni români au fost admişi pe piaţa muncii în calitate de lucrător calificat, lucrător în domeniul procesării alimentelor sau membru de familie autorizat;
- 10.265 de cetăţeni români au primit documente care să ateste exercitarea dreptului de şedere în calitate de lucrător independent. Având în vedere că obţinerea acestui tip de documente nu este obligatorie pentru cetăţenii statelor membre, numărul cetăţenilor români care desfăşoară activităţi pe cont propriu poate fi mai mare;
- 2.195 de autorizaţii de muncă au fost emise cetăţenilor români care au obţinut locuri de muncă în domeniul agriculturii;
- 95 de cetăţeni români au obţinut statutul de lucrător înalt calificat în baza Programului Lucrătorilor Migranţi Înalt Calificaţi;
- 2.970 au obţinut accesul pe piaţa muncii în calitate de membru de familie al unui cetăţean român exceptat de la obligaţia autorizaţiei de muncă;
- 2.865 de cetăţeni români au obţinut confirmarea accesului nerestricţionat pe piaţa muncii ca urmare a desfăşurării, timp de 12 luni, de muncă subordonată pe teritoriul Marii Britanii;
- 1.950 de certificate de înregistrare au fost eliberate cetăţenilor români care şi-au exercitat dreptul de şedere în scop de studii şi care desfăşoară activităţi în regim part-time (până la 20 de ore săptămânal).

Potrivit informaţiilor furnizate de oficiali ai Agenţiei pentru Frontiere şi Imigraţie, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2007 au fost aplicate 233 de amenzi cetăţenilor din România şi Bulgaria pentru încălcarea dispoziţiilor privind imigraţia şi accesul pe piaţa muncii. Dintre acestea, 194 au fost aplicate cetăţenilor români, iar 39 cetăţenilor bulgari. 108 dintre amenzile fixe aplicate (1000 GBP) au fost deja achitate

 

Sursa http://www.anofm.ro/ 

External sponsored links
Share
Vă recomandăm să citiţi şi:
< ncepând de joi în Palatul Parlamentului nu mai au acces decât deputaţii şi angajaţii legislativului.
De luni nici parlamentarii nu vor mai putea să intre în clădire, unde organizatorii mai au încă de instalat centrele de presă, cabinetele traducătorilor în sala de plen, restaurantele pentru cei aproape trei mii de delegaţi oficiali care participă la summitul NATO şi cei aproape trei mii de jurnalişti acreditaţi.

Pe lista de pregătiri au intrat însă, cu oarecare tam-tam, şi toaletele.
Înainte de a lua decizia ca reuniunea la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice să aibă loc în Palatul Parlamentului, inspectorii NATO au verificat cu grijă clădirea.
Cum aproape şase mii de oameni sunt aşteptaţi să roiască în permanenţă pe acolo timp de trei zile, comandamentul organizatoric a vrut să ştie între altele şi care este starea instalaţiilor sanitare.

 

 Toaletele, o problema organizatorica a summitului NATO
UE nu vrea Romania in spatiul Schengen Introducerea unui regim penal permisiv, asa cum propuneau amendamentele la Codul penal, nu ar compromite doar lupta impotriva terorismului si a crimei organizate, dar ar bloca si aderarea Romaniei la spatiul Schengen, a declarat europarlamentarul german Elmar Brok.
Amendamentele la Codul penal si Codul de procedura penala criticate in ultimul raport al Comisiei Europene ar fi "impiedicat lupta impotriva terorismului si a crimei organizate. Ar fi insemnat de asemenea ca Romania nu respecta principiul liberei circulatii a persoanelor. Iar in asemenea conditii, Romania nu ar mai putea adera la spatiul Schengen", a explicat Brok, care s-a declarat dezamagit de situatia din domeniul justitiei si luptei anticoruptie din Romania, dupa aderarea acesteia la UE.

"Ultimul raport a aratat ca de la aderare nu au existat progrese in aceste domenii. Daca raportul din iunie-iulie nu va constata progrese fata de ultimul, atunci discutiile se vor inteti considerabil pe aceasta tema. Aplicarea clauzei se poate face numai in primii trei ani de la aderare, deci daca s-ar aplica, ar trebui sa se intample in aceasta perioada", avertizeaza crestin-democratul german, fost presedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European si o voce influenta pe langa Cabinetul cancelarului Angela Merkel.

>
back to top

Anunturi promovate