Documentul prezinta, totodata, si prevederi pentru o perioada de tranzitie, 30 martie 2019 - 31 decembrie 2020, ceruta de Guvernul britanic.
Unul dintre cele mai importante lucruri pentru care Comisia Europeana insista sa fie prevazute in acordul final este garantarea drepturilor cetatenilor din statele membre UE, deci si ale cetatenilor romani, care traiesc in Marea Britanie, cat si ale cetatenilor britanici care in prezent locuiesc intr-unul din cele 27 de state membre.
Drepturile cetatenilor europeni care lucreaza in Marea Britanie
Propunerea de Acord publicata saptamana trecuta de Comisia Europeana reprezinta ultima etapa in asigurarea unei retrageri ordonate a Marii Britanii din Uniunea Europeana. Documentul cuprinde sase parti: dispozitiile introductive, drepturile cetatenilor, alte aspecte privind separarea, decontul financiar, dispozitiile tranzitorii si dispozitiile institutionale, precum si un protocol privind Irlanda si Irlanda de Nord.
In Propunerea de Acord, Uniunea Europeana pune pe primul loc, in ceea ce priveste procesul de retragere, garantarea drepturilor cetatenilor europeni, deci si ale cetatenilor romani care traiesc in Marea Britanie, cat si ale cetatenilor britanici care traiesc in celelalte 27 de state membre ale UE.
Concret, cetatenii europeni care se afla deja in Marea Britanie sau vor veni pana in data de 30 martie 2019 se vor bucura de aceleasi drepturi ca acum si dupa iesirea definitiva a Marii Britanii din UE. La fel este si cazul cetatenilor britanici care traiesc in prezent in alt stat membru al UE.
Totodata, cetatenii europeni care ajung in Marea Britanie in perioada de tranzitie (30 martie 2019 - 31 decembrie 2020) se vor bucura de drepturile de resedinta si de a lucra pe tot parcursul acestei perioade.
Dupa aceea, ei vor fi supusi prevederilor Acordului de retragere, adica vor putea sa faca cerere pentru a beneficia de resedinta permanenta la momentul la care vor implini perioada de sedere, respectiv 5 ani.
Statul-gazda, insa, ar putea solicita unele demersuri suplimentare, precum depunerea unei cereri pentru un nou permis de resedinta. Exact aceleasi prevederi se vor aplica si cetatenilor britanici care vor sosi intr-un stat membru al UE in perioada de tranzitie.
Marea Britanie trebuie sa-si respecte angajamentele financiare
Pentru perioada de tranzitie, Marea Britanie va avea aceleasi obligatii, sa contribuie la bugetul UE, sa se supuna jurisdictiei Curtii Europene de Justitie, dar isi pierde din drepturi, nu va mai avea comisar european, membri in Parlamentul European si nici reprezentanti in conducerea institutiilor europene de vreme ce, incepand cu 30 martie 2019, Marea Britanie nu va mai fi un stat membru al Uniunii Europene.
In ceea ce priveste obligatiile financiare, Marea Britanie va trebui sa isi plateasca cota parte la toate cheltuielile Uniunii pana la data de 31 decembrie 2020, adica pana la finalul perioadei de tranzitie.
Pentru multe dintre aceste cheltuieli, facturile pot veni la decontare pana la 31 decembrie 2023 si, poate, chiar si mai tarziu.
Inseamna ca Marea Britanie are obligatii pana la 31 decembrie 2020 si, la fel ca toate statele membre, si le va onora atunci cand vin la decontat, ceea ce inseamna pana la 31 decembrie 2023 sau mai tarziu.
Pentru a nu lasa loc de interpretare si pentru a evita eventualele speculatii pe care politicienii populisti le-ar putea face, trebuie sa spun ca aceste angajamente financiare pe care Marea Britanie le va plati in perioada viitorului buget al UE nu reprezinta o amenda sau vreo taxa de iesire, ci doar datoria pe care o are la actualul buget al UE pe baza angajamentelor pe care si le-a asumat si a privilegiilor pe care le are ca stat membru pana la parasirea Uniunii.
Statut special pentru Irlanda de Nord
Un capitol aparte al negocierilor a reprezentat situatia Irlandei de Nord. Conform Propunerii de Acord, Marea Britanie se angajeaza sa respecte pe deplin regulile pietei interne si ale uniunii vamale care, in prezent, dar si in viitor, sprijina cooperarea dintre Irlanda, in continuare stat membru al Uniunii Europene, si Irlanda de Nord, ca parte a Marii Britanii.
Totodata, Marea Britanie se obliga sa garanteze respectarea Acordului din 1998 privind cooperarea intre Irlanda si Irlanda de Nord. Se va institui, totodata, o zona comuna de reglementare care va cuprinde intreg teritoriul insular, fara frontiere si in care libera circulatie este asigurata.
Altfel spus, propunerea Uniunii Europene este ca Irlanda de Nord sa ramana in interiorul uniunii vamale, lucru prevazut, de altfel, si in intelegerea politica dintre Marea Britanie si Comisia Europeana din decembrie 2017.
Aruncand o privire de ansamblu asupra Propunerii de Acord, pot spune ca aceasta reprezinta o solutie buna pentru o situatie dificila. Practic, reprezinta tot ceea ce putea fi scos mai bun pentru cetatenii europeni, in primul rand, din imbinarea celor trei aspecte principale care au stat pe masa negociatorilor: decizia cetatenilor Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana, legislatia europeana in vigoare si solicitarea Marii Britanii de a beneficia de o perioada de tranzitie.
Uniunea Europeana nu a cerut si nu si-a dorit despartirea de Marea Britanie. Dar acest lucru se va intampla, asa ca institutiile europene au obligatia, in primul rand, sa garanteze drepturile cetatenilor europeni si, in al doilea rand, sa se asigure ca se respecta legislatia europeana, iar Marea Britanie isi achita toate obligatiile fata de UE asa cum este prevazut in tratatele europene.
Sursa: Ziare.com
