- „Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poi mâine pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
- Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus că în Parlamentul României s-a pus în mişcare procedura de suspendarea preşedintelui, demers pe care Iohannis îl consideră „inutil” pentru că, oricum, peste puţine luni va pleca din funcţie, după alegerea noului preşedinte.
„Este un demers nefondat pentru că niciodată, repet, niciodată, n-am încălcat Constituţia. Şi este un demers păgubos pentru că, de aici, toată lumea pierde, nimeni nu câştigă. Peste puţine zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea şi România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanşează referendumul de demiterea preşedintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern şi va avea efecte, din păcate, şi în plan extern”, a spus Iohannis, în discursul său.
Acesta spune că în plan intern, referendumul va fi unul „eminamente negativ”: „Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alţii nu vor fi de acord”.
„Toată discuţia va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidenţiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidaţii nici măcar nu vor putea să-şi prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, efectele vor fi de durată şi foarte negative. Nu va înţelege absolut nimeni dintre partenerii noştri de ce România îşi demite preşedintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului preşedinte. Nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când preşedintele în funcţie va pleca oricum. Mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii”, afirmă Iohannis.
În acest context, preşedintele şi-a anunţat demisia.
„Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poi mâine pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
Ce se întâmplă după ce Iohannis a demisionat?
Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.
În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.
Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.
Ce atribuţii ar avea preşedintele interimar?
Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor, poate numi şi revoca miniştri, la propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.
Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.
Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai 2025. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie 2025, iar până în acest moment şi-au anunţat intenţia de a candida mai multe personalităţi politice, printre care Nicuşor Dan, Elena Lasconi şi Diana Şoşoacă.
