Preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus, luni, că demisionează începând cu data de 12 februarie, pentru „a scuti România şi cetăţenii români” de această criză la care ar duce suspendarea sa în Parlament.
Reuters relatează că preşedintele centrist al României, Klaus Iohannis, a demisionat în timp ce partidele parlamentare de extremă-dreapta din opoziţie intenţionau să îl pună sub acuzare.
„Statul membru al Uniunii Europene şi al NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncat în haos instituţional anul trecut, când Călin Georgescu, un critic al NATO de extremă dreapta, puţin cunoscut, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale”, scrie publicaţia.
Bloomberg transmite că decizia lui Klaus Iohannis, care trebuia să părăsească funcţia de şef de stat la sfârşitul anului trecut, nu afectează imediat planurile de repetare a scrutinului prezidenţial din mai, dar ar putea reduce presiunea politică, deoarece furia publică provocată de anii de corupţie se îndreaptă împotriva partidelor tradiţionale şi alimentează extrema dreaptă.
„Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a anunţat luni, 10 februarie, demisia, recunoscând criticile privind menţinerea sa în funcţie după anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie”, scrie AFP.
Associated Press informează, de asemenea, că Iohannis a demisionat ca urmare a presiunii din partea populiştilor.
Euractiv notează că decizia lui Iohannis a fost influenţată de „partidele extremiste care s-au format în parlament după alegerile parlamentare din 1 decembrie şi care i-au cerut în repetate rânduri lui Iohannis să demisioneze”.
Publicaţia mai notează, de asemenea că „POT, un partid extremist nou format care l-a susţinut pe candidatul pro-rus Călin Georgescu, nu a reuşit de două ori să obţină suficiente voturi pentru a trece o moţiune de suspendare a preşedintelui. Cu sprijinul a 26 de parlamentari din partidul pro-european USR (Renew), a treia încercare a avut succes”.
